Ce se întâmplă de Crăciun în superstițiile românilor

Spre miezul nopții de Crăciun apa se preschimbă în vin, iar animalele din bătătură încep să vorbească.

Deși ne-am obișnuit să mâncăm poate prea mult carne de Crăciun, pe vremuri se recomanda să nu te înfrupți dintr-o astfel de mâncare de Crăciun ca nu cumva să-ți atace lupii vitele, ca acestea să nu fie afectate de veo molimă, ori că porcii să nu-ți piară peste an.

Dacă pe 25 decembrie îți intră în casă mai întâi un bărbat, oile îți vor făta berbeci. Dacă îți pășește în casă prima oară o femeie, oile îți vor făta oițe!

Copiii care colindă după Crăciun fac buboaie!

Zilele de la Crăciun până la Anul Nou vestesc cum va fi vremea de- a lungul noului an.

E bine să-l lași pe popă de Crăciun să se așeze pe un scaun sau pe un pat. Fundul lui așezat acolo va face clostile să aibă pui în primăvară!

În Ardeal, imediat după ce ieșea preotul din casă, se mătura repede după el ca să nu fie purici în casă întregul an.

În Bucovina se credea obiceiul colindatului fusese statornicit de români pentru a-i abate pe oameni de la răutăți, păcate și le a readuce în minte și suflete spiritul bun, binevoitor al lui Dumnezeu!

Vrabia mâncată de Crăciun te ajută să fii sprinten la muncă în perioada de vară! În alte superstiții românești, se zice că pasărea și peștele ce se mănâncă mai întâi de Crăciun te  sprijină să fii vioi, zglobiu în decursul întregului an.

Ca să fie bine în casă, atât de Crăciun, cât și de Paște, este indicat să nu mănânci nimic și nici să nu mături întreagă zi.

Născut pe 25 decembrie – Horoscop general | Profil astrologic

Cine se spală pe cap de Crăciun,  nu este mâncat de păduchi în păr tot timpul anului.

În noaptea de Crăciun nu este bine să se stingă focul din sobă. Aici se afla odată bușteanul lui Crăciun, ce aducea bunăstare familiilor. Din cenușa acestui buștean se obișnuia să se presare peste grădini pentru a le face rodnice.

De Crăciun, finii trebuiau să meargă cu daruri la nașii lor, o tradiție păstrată în unele regiuni până în zilele noastre!

Tărâțele și firimiturile primului colac de Crăciun erau date de mâncare vitelor și păsărilor astfel încât să fie ferite de Rău.

Surse:
- Artur Gorovei:  Credinti și superstiții ale poporului român
- Antoaneta Olteanu: Calendarele poporului român

25 decembrie / Crăciunul – Sărbători , tradiții și obiceiuri religioase