26 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

 Comemorat pe 26 octombrie, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), Izvorâtorul de Mir din Tesalonic, a fost fiul proconsulului roman din Tesalonic. După trei secole, păgânismul roman a slăbit, șubrezit de numeroși mucenici și mărturisitori ai Mântuitorului, așa că romanii și-au intensificat persecuțiile contra creștinilor. Părinții Sfântului Dimitrie erau creștini în secret, și el a fost botezat și crescut conform credinței creștine într-o biserică tainică din casa tatălui său. 

Când Dumitru a ajuns la maturitate și tatăl său a murit, Galerius Maximian a urcat pe tronul imperial. Maximian, încrezător în educația lui Dimitrie și în abilitățile sale administrative și militare, l-a numit în rangul tatălui său de proconsul al Tesalonicului. Indatoririle principale ale tânărului comandant erau de a apăra orașul de barbari și a elimina creștinismul. Politica împăratului era exprimată simplu: "Omorâți pe oricine care cheamă numele lui Hristos". Împăratul nu bănuia că, prin poziția sa, lui Dimitrie i se dăduse oportunitatea de a aduce mulți oameni la Hristos.                                               

Acceptând numirea, Dimitrie s-a întors la Tesalia și l-a mărturisit și slăvit pe Domnul nostru Iisus Hristos. În loc de a persecuta și executa creștini, a început să propăvăduiască dechis credința creștină locuitorilor orașului și punând capăt obiceiurilor păgâne și venerării idolilor. Cel care a scris despre viața sa, Sfântul Simeon Metafrast (9 noiembrie), a relatat că datorită zelului învățăturilor sale devenise "un al doilea Apostol Pavel" pentru Tesalonic. 

Domnul l-a destinat, de asemeni, pe Sfântul Dimitrie să-l urmeze pe Sfântul Pavel pe calea către mucenicie. Când Maximian a aflat că noul proconsul era creștin și că îi convertise pe mulți romani la creștinism, mânia împăratului nu a mai avut limite. Revenind dintr-o campanie militară din regiunea mării Negre, împăratul a hotărât să-și ducă armata spre Tesalonic, decis să-i masacreze pe creștini. 

Auzind asta, Sfântul Dumitru a ordonat servitorului său credincios, Lupus, să-i dea averea săracilor, spunându-i, "Împarte bogățiile mele pământești printre ei, căci vom găsi noi bogății, cerești". A pornit să se roage și să postească, pregătindu-se pentru mucenicia sa. 

Atunci când împăratul a sosit în oraș, l-a chemat la el pe Sfântul Dumitru, care i-a mărturisit cu îndrăzneală că este creștin și a denunțat falsitatea și inutilitatea politeismului roman. Maximian a poruncit ca Sfântul Dimitrie să fie aruncat în temniță. Aici, Sfântului i-a apărut un înger care l-a alinat și l-a încurajat. 

Între timp, împăratul s-a distrat urmărind jocuri din circul roman. Campionul său era un german pe nume Lyaeos. Acesta i-a provocat pe creștini să se lupte cu el pe o platforma construită peste sulițe îndreptate cu vârful în sus de soldați. Un creștin brav, numit Nestor, a mers la închisoare la Sfântul Dumitru, învățătorul său întru credință, cerându-i să-l binecuvânteze pentru a lupta cu barbarul. Prin binecuvântarea și rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor l-a învins pe fiorosul german și l-a aruncat de pe platforma în sulițele soldaților, exact cum ar fi făcut păgânul ucigaș cu creștinul. Înverșunat, Maximian a ordonat execuția Sfântului Mucenic Nestor (27 octombrie) și a trimis un gardian la închisoare pentru a-l ucide pe Sfântul Dimitrie. 

În zorii zilei de 26 octombrie 306 de soldații au apărut în temnița Sfântului și au aruncat cu lăncii în mâini spre el. Servitorul său, Lupus, a adunat veștimintele îmbibate cu sânge ale Sfântului Dumitru, a luat inelul imperial de pe degetul său, un simbol al statului său înalt, și l-a cufundat în sângele Sfântului.  Împăratul a dat poruncă soldaților săi să-l areste și să-l omoare.

Trupul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie a fost aruncat animalelor sălbatice, pentru a-l mânca, însă creștinii l-au luat și l-au îngropat în secret. 

În decursul domniei Sfântului Împărat Constantin (306-337), a fost înălțată o biserică peste mormântul Sfântului Dimitrie. O sută de ani mai târziu, în timpul construirii unei noi biserici, maiestuoase,  pe locul vechii biserici, au fost aflate moaștele intacte ale Sfântului mucenic. Din secolul al VII-lea, un aflux miraculos de mir parfumat a fost găsit sub cripta Sfântului Mare Mucenic Dumitru, din această cauză fiind numit "Izvorâtorul de mir". 

De mai multe ori, cei care venerau Sfântul făcător de minuni au încercat să ducă Sfintele sale moaște sau o parte din ele de la Constantinopol. De fiecare dată, Sfântul Dumitru a făcut clar că nu va permite nimănui să îndepărteze nici măcar o părticică a moaștelor sale. 

Sfântul Dimitrie este văzut ca un protector al tinerilor și este adeseori invocat de cei care se luptă cu ispite de desfrânare. 

25 octombrie: Sfinții Mucenici Marcian și Martirie