Mitul despre Atena, zeița înțelepciunii, războiului și meșteșugurilor

 În mitologia grecească, Atena (Athena) a fost zeița înțelepciunii, războiului și meșteșugurilor. A fost copilul favorit al lui Zeus și una din cele mai importante zeități olimpiene. Cu toate că Atena a fost venerată în multe orașe, atenienii au considerat-o protectoarea lor specială și și-au numit orașul după ea. Numeroși conducători au apelat la înțelepciunea ei în chestiuni atât militare, cât și de guvernare. Romanii au numit-o  Minerva. 

Viața zeiței Atena

Atena a fost fiica lui Zeus și a titanei Metis, cunoscută pentru cunoașterea și înțelepciunea sa. Metis a încercat să evite avansurile lui Zeus, preschimbându-se în diferite animale, dar tactica sa a eșuat, și a devenit însărcinată. Zeus a aflat de la un oracol că Metis aștepta să i se nască o fată. Oracolul a prezis și că dacă Metis și Zeus aveau un copil masculin, băiatul își va descăuna tatăl când va crește, la fel cum făcuse și Zeus cu tatăl său. Pentru a se proteja de această posibilitate, Zeus a înghițit-o pe Metis după ce ea se transformase într-o muscă. Unele surse spunca Zeus a făcut asta în principal pentru că voia să posede toată înțelepciunea ei. 

                                                                                       

A trecut timpul și, într-o zi, Zeus a avut o teribilă durere de cap. A strigat din cauza chinurilor, zicând că se simțea ca și cum un războinic îl înjunghia din interior, cu o sabie. Hephaestus / Hefaistos (Vulcan), zeul fierăriei, a înțeles, până la urmă, ce era rău, și i-a despicat și deschis capul cu un topor. Din acesta a sărit afară Atena, crescută întru totul și îmbrăcată într-o armură. În toate relatările, a fost o fiică îndatoritoare. Cât despre Zeus, a tins să o răsfețe pe Atena, ceea ce-i făceau pe ceilalți zei să fie, câteodată, invidioși și mânioși. 

Zeița a fost activă în viețile unor numeroși războinici, regi și eroi. I-a dat lui Bellerophon frâul magic care l-a făcut în stare să-l călărească pe Pegas, calul înaripat. I-a arătat constructorului de corăbii, Argus, cum să construiască o navă magică pentru Iason și, apoi, a protejat acest vas în călătoriile sale. L-a ajutat pe Perseu să omoare monstrul Meduza și l-a sprijinit pe Hercule în cele 12 munci ale sale. 

Atena, de asemeni, a avut un rol în războiul troian. A fost una din zeițele care au luat parte la un concurs de frumusețe ce a condus la acest război. În decursul conflictului, a fost de partea grecilor, inspirându-l pe Odiseu să aibă ideea unui cal de lemn (calul troian) și, apoi, l-a ajutat să se întoarcă acasă. 

Partenonul

Acropolis este un deal care se înalță la peste 150 de metri deasupra orașului Atena. Pe acesta se află rămășițele unora din cele mai frumoase temple din Grecia antică. Cel mai mare și mai vestit dintre aceste temple este Partenonul, dedicat Atenei. Această clădire magnifică din marmură albă era înconjurată de columne. Înăuntru se găsea o statuie uriașă a zeiței făcută din aur și fildeș. Sculpturi din toată clădirea înfățișau scene din procesiunea Panathenaem. Pentru a deveni patroană a orașului Atena, zeița a trebuit să câștige o competiție împotriva lui Poseidon. Isteții atenieni au cerut fiecăreia dintre divinități să dea un dar pentru oraș. Cu tridentul său, Poseidon a lovit Acropolis, dealul din mijlocul orașului, și din acesta s-a ivit un izvor. Apoi, Atena a atins Acropolisul cu sabia sa și din pământ a apărut un arbore de măslin. Oamenii au hotărât că darul ei era mai valoros și au ales zeița ca protectoare a lor. Pentru a evita să-l mânieze pe Poseidon, atenienii au promis că-l vor venera și pe acesta. În ceremoniile antice, vizitatorii orașului erau conduși să vadă măslinul Atenei și stânca lovită de Poseidon. 

În pofida statutului său de virgină, Atena a sfârșit prin a avea un copil. Conform unui mit, Hefaistos a devenit atras de ea și a încercat să o forțeze să fie a lui. Puternica Atena i-a rezistat și sămânța lui Hefaistos a căzut pe pământ. Din această s-a născut Erichthonius, pe jumătate bărbat, pe jumătate șarpe. Atena a pus copilul într-o cutie și l-a dat fiicelor lui Cecrops, regele Atenei. Zeița le-a spus să aibă grijă de el, dar să nu se uite în cutie. Două din fete au privit înăuntrul ei și, înnebunite, au sărit de pe Acropolis și au murit. După aceea, Atena l-a luat pe Erichthonius la templul său, și l-a crescut ea însăși. Mai târziu, acesta a ajuns rege al Atenei și a onorat-o nespus de mult pe mama sa. 

Deși Atena îi favoriza pe greci, a fost importantă și pentru troieni. Aceștia i-au ridicat o statuie, numită Palladium, și au crezut că atâta timp cât statuia rămânea la Atena, orașul lor nu va avea cum să fie cucerit. Pentru a câștiga războiul, grecii au trebuit, mai întâi, să se furișeze în acel oraș pentru a fura acea statuie. 

Patroana meșteșugurilor, civilizației și înțelepciunii

Ca zeiță a meșteșugurilor, Atena a creat multe lucruri folositoare, precum roata olarului, căpăstrul calului, carul și corăbiile. Ea a fost patroana arhitecților și sculptorilor, și inventatoarea numerelor și matematicii care, desigur, au influențat multe aspecte ale civilizației.

Atena a avut un interes special în munca agricolă, dându-le fermierilor grebla, plugul și jugul, și învățându-i cum să folosească boi pentru a-și cultiva câmpurile. În plus, a ajutat femeile prin inventarea toarcerii și impletitului. 

Atena s-a ocupat chiar și de instrumente muzicale. A creat flautul pentru imitarea jeluirii gorgonelor când a fost ucisă Meduza. Totuși, când zeița și-a văzut reflexia pe când cânta la acest instrument, cu obrajii umflați, a fost degustată de înfățișarea ei. A aruncat flautul și a pus un blestem asupra primei persoane care-l va lua. Satirul Marsus a fost aceasta, și a suferit consecințele când l-a provocat pe Apollo la un concurs de cântat. Unele surse spun că Atena a aruncat flautul întrucât ceilalți zei au râs de ea, văzând-o ridicolă cu instrumentul acesta. 

Mitul lui Ares, zeul grecesc al războiului

Cu toatea astea, în înțelepciunea sa, Atena a fost, în general, o zeiță binevoitoare. A promovat buna guvernare, aducând bunăstare regilor care-i cereau călăuzirea. A fost o zeiță a justiției cuprinsă de milă. I-a determinat pe atenieni să adopte judecata prin juriu. 

Precum alte divinități, Atena nu a tolerat lipsa de respect. A transformat-o pe Arachne într-un păianjen după ce aceasta s-a lăudat că putea țese mai bine decât Atena. Totodată, l-a orbit pe Tiresias când s-a întâmplat ca acesta să fie pe malul unui râu și a văzut-o dezbrăcată. Întrucât vina lui a fost accidentală, și-a îmblânzit pedeapsa dându-i darul profeției.

Mai multe sărbători, unele legate de sezonul de creștere a vegetației, au avut loc în onoarea lui Atena. Procesiuni de preoți, preotese și alți membri ai societății (îndeosebi femei tinere) au fost adeseori parte ale acestor celebrări. Cel mai important festival dedicat zeiței a fost Panathenaea. Început ca o sărbătoare a recoltei, acest eveniment anual s-a preschimbat treptat într-o celebrare a Atenei. O mare paradă a oamenilor din oraș și din regiunile învecinate ii aducea zeiței daruri și sacrificii. Competiții atletice, de poezie și muzică se desfășurau în decursul festivalului. Panathenaea  a ajuns să rivalizeze cu Jocurile Olimpice. 

În opere de artă, Atena este înfățișată, de obicei, ca o războinică. Poartă o cască și o platoșă, și are cu ea o sulița și un scut împodobit cu capul Meduzei. O bufniță stă pe umărul sau ori mâna sa, sau zboară în preajma ei. Romanii au descris-o frecvent purtând o întreagă armură. 

Mitul despre Afrodita, zeița dragostei și frumuseții