Mitul despre Chivotul Legământului

 Chivotul Legământului a fost un cufăr din lemn acoperit cu aur, conținând tabletele pe care erau scrise cele 10 porunci primite de Moise pe muntele Sinai. Capacul său, numit "Scaunul Milei", avea două statui din aur a unor heruvimi îngenuncheați în rugăciune. Chivotul Legământului era purtat pe câte două pârghii amplasate prin câte două inele de fiecare sa parte. 

Chivotul a fost un simbol al legământului sau înțelegerii dintre Dumnezeu și poporul evreu. Dumnezeu a făgăduit să-l protejeze și acesta a fost de acord să se supună poruncilor Lui. Potrivit Bibliei, Chivotul Legământului a călăuzit evreii către Canaan, pământul făgăduit, de-a lungul anilor lor de rătăciri. Evreii au înălțat un tabernacul sau o casă a venerării pentru Chivot de fiecare dată când s-au oprit din drum. Acesta era un cort (Cortul Sfânt sau Cortul Mărturiei) cu o cameră interioară numită Sfânta Sfintelor. Se credea că acolo sălășuia Duhul lui Dumnezeu, stând pe Scaunul Milei.     

                                  

Conform primei cărți a lui Samuel din Biblie, filistenii au capturat la un moment dat Chivotul și l-au dus dintr-un oraș în altul. Oriune ajunge Chivotul, oamenii erau loviți de boli. La sfatul preoților și ghicitorilor filisteni, a fost, în cele din urmă, trimis înapoi la Canaan. 

Regele David al Israelului a mutat Chivotul Legământului la Ierusalim. Fiul său, regele Solomon, a poruncit să se construiască un mare templu și să se amplaseze în acesta Sfânta Sfintelor. În anii 500 î.Hr., babilonienii au cucerit Israelul și au furat comori din templu. Soarta următoare a Chivotului nu este explicată în Biblie, dar a fost probabil distrus sau pierdut. 

2 februarie: Întâmpinarea Domnului