Obiceiuri de Crăciun în Franța

În Franţa, Crăciunul este perioada reuniunii familiei şi a generozităţii, marcată de daruri şi dulciuri pentru copii, cadouri pentru cei sărmani, liturghia de la miezul nopţii şi de revelion- Le Reveillon.

Obiceiurile de Crăciun, originare din Orientul Mijlociu, au fost introduse în Franţa de către romani. Oraşul Reims a fost locul în care a fost sărbătorit pentru întâia oară Crăciunul în Franţa, în anul 496, ocazie cu care Clovis, împreună cu cei 3000 de luptători ai săi, a fost botezat, trecând astfel la creştinism.

Sărbătorirea Crăciunului în Franţa variază de la o regiune la alta, în cele mai multe din provincii, fiind celebrat pe 25 decembrie, zi în care băncile sunt închise.
În estul şi nordul Franţei, perioada Crăciunului debutează pe 6 decembrie, cu La Fête de Saint Nicolas- Sărbătoarea Sfântului Nicolae). În alte zone, La Fête des Rois-Sărbătoarea regilor este un eveniment de mare importanţă, care are loc pe 6 decembrie sau în prima duminică după 1 ianuarie.
Pe 8 decembrie, în Lyon, are loc La Fête de Lumières- Sărbătoarea luminilor, ocazie cu care sunt puse la ferestre lumânări, ca omagiu adus Fecioarei Maria.

Copiii francezi îşi aşează încălţările în faţă căminului, sperând că Pere Noel sau Papa Noel- Tata Noel sau "Le petit Jesus", "micuţul Isus" le va umple cu daruri. Bomboane, fructe, nuci şi mici jucării sunt agăţate pe ramurile bradului de Crăciun.
Există şi un Pere Fouettard,Tata Fouettard, care are datoria de a-i bate la fund pe copiii care au fost obraznici de-a lungul anului.

Numele Noel provine din expresia "les bonnes nouvelles", cu semnificaţia de "veşti bune".

În anul 1962, a fost votată în Franţa o lege care stipulează că toate scrisorile trimise lui Pere Noel-Moş Crăciun, trebuie să li se răspundă cu o carte poştală. Pentru a se conformă acestei legi, cadrele didactice trimit răvaşe de răspuns tuturor copiilor din şcoli, care se adresează în scris lui Papa Noel.

În ajunul de Crăciun există obiceiul de a se posti toată ziua, pentru ca la miezul nopţii, toată familia, cu excepţia copiilor mici, să meargă la biserica sau la catedrală pentru slujbă .
După asistarea laliturghia de la miezul nopții- La Messe de Mînuit, francezii se adună în grupuri de prieteni sau în familie pentru a serba Le Reveillon, la o masă îmbelşugată, acasă, la un restaurant sau la o cafenea.

Fiecare regiune franceză are propriile tradiţii culinare legate de revelion, cu feluri de mâncare din curcan, clapon, găină sau cu boudin blanc-Budincă albă.
Bucăţile de carne sunt stropite cu vinuri Muscadet, Anjou, Sauterne and Champagne .

Cuvântul "Reveillon" provine din verbul "reveiller"= "a se trezi , a se deştepta". Revelionul reprezintă o "deşteptare"simbolică semnificând naşterea lui Isus .

De-a lungul perioadei de Crăciun, se servesc deserturi tradiţionale :
-La Buche de Noel (Butucul lui Noel), constând dintr-o prăjitură lunguiaţă din ciocolată cu castane, care reproduce forma unui butuc ars între ajunul Crăciunului şi Anul nou, în Périgord, reminiscenţă a unui străvechi ritual pagan.
-Le pain Calendeau (pâinea Calendeau). Pâine de Crăciun făcută în sudul Franţei, din care se dă o bucată unei persoane sărace.


-La Galette des Rois(Prăjitură regilor sau magilor), o prăjitură rotundă, tăiată în bucăţele care sunt împărţite de un copil ascuns sub masă, numit le petit roi sau l'enfant soleil (micul rege sau copilul soare). Cine găseşte la feve, boaba de fasole ascunsă în prăjitură, devine "rege' sau "regina" şi îşi poate alege un partener.

Între decoraţiile de Crăciun franţuzeşti, un rol major îl are  Le Sapin de Noel- Bradul lui Noel, care împodobeşte casele, străzile, birourile şi fabricile. Le Sapin de Noel  a apărut în secolul XIV în Alsacia și a fost decorat cu mere, flori de hârtie şi panglici, încă din 1837.

Un alt aspect important al Crăciunului franţuzesc constă în Creche, scenele zugrăvind momente din naşterea Mmântuitorului, în care este amplasat sfânta familie alături santons- "micii sfinţi" şi care este expusă în biserici şi în case. Pentru a da un ultim tuşeu scenelor din "creche , copiii le ornează cu muşchi, pietricele şi crenguţe de brad.Atunci când se aprind lumânările , "creches" devin locul central de sărbătorire a Crăciunului. Copii se adună în jurul lor şi cânta colinde până în ziua de epifanie, pe 6 ianuarie.Există şi Creche însufleţite , constând din piese de teatru cu copii sau cu păpuşi descriind evenimentele din timpul naşterii lui Isus.
Familiara scenă sfânta, "Le Creche" , a fost introdusă în Avignon de catre familia Sfântului Francisc de Assisi, între anii 1316 şi 1334 , însă abia în secolul XVI a devenit o tradiţie îmbrăţişată de cultură populară.

În sudul Franţei,  în Provence, în "creche" sunt introduşi şi cei trei magi, păstori, animale, săteni îmbrăcaţi în vechi costume tradiţionale. Aceste figurine includ un primar al satului, un ţăran, un ţigan, un toboşar şi alte personaje pitoreşti. Un alt obicei în Provence constă în costumarea unor persoane în păstori care iau parte la o procesiune în care se da ocol bisericii.
Copyright © diane.ro

In aceeasi categorie de articole : Superstitii de anul nou ...........Traditii de Craciun in Anglia..........Cel mai dorit cadou de Craciun al anului 2008.............Urarea "Craciun fericit" in alte limbi de pe mapamond.......Poezii populare romanesti de Craciun si de Anul Nou........Colinde romanesti de Craciun ........Poezii romanesti despre iarna........Poezii englezesti despre Craciun.Versuri in limba engleza si limba romana........Colinde de Craciun in limba engleza.Christmas Carols