Tradiții de Crăciun în Anglia

În cămin focul freamătă vesel, incolacindu-se în jurul butucului pregătit special pentru această ocazie, căldura flăcărilor se strecoară în suflet şi în trup, sfidând umezeala, frigul şi ceaţă posomarata de afară. Parfumul subtil, înviorător, al ramurilor verzi care împodobesc casa, încarcă atmosfera de promisiuni magice şi ademenitoare.


Familia, adunată laolaltă de farmecul şi misterul reînnoirii şi al unei noi şanse, împodobeşte bradul de Crăciun şi îşi regăseşte armonia convieţuirii. Acesta este modul tipic englezesc de întâmpinare a sărbătorilor de Crăciun.

Crăciunul a început să fie sărbătorit în Anglia în anul 596 e.n., odată cu sosirea pe meleagurile acesteia a Sfântului Augustin, însoţit de călugări, în scopul creştinării anglo-saxonilor.

Obiceiul de a decora casele cu plante perene- evergreen, plante care rămân verzi tot timpul anului- ilice, iederă, vâsc, laur , cimisir, se spune că îşi are originile în încercarea de a înrădăcina imaginea primei biserici creştine britanice, construite din crengi de copaci pereni. Tradiţia aceasta pare, însă, să fi pornit din perioada druizilor, când oamenii îşi împodobeau casele cu plante "mereu verzi" pentru a le oferi spiritelor silvane un adăpost pe perioadă iernii.

A existat o superstiţie străveche, conform căreia îţi purta ghinion să arunci decoraţiile plantelor perene de Crăciun înainte de "A douăsprezecea noapte"- 5 ianuarie, ziua de Ajun a "Epifaniei".

Legat de obiceiului sărutului sub cranga de vâsc, se pare că această plantă era înzestrată cu puteri miraculoase, fiind considerată sacră de către druizi.
În perioada romană, vâscul reprezenta un simbol al păcii; atunci când inamicii se întâlneau sub o creangă de vâsc, îşi lăsau armele deoparte şi declarau un armistiţiu.


Una dintre tradiţiile de Crăciun prezente şi în Statele Unite ale Americii, constă în trimiterea către preteni şi cunostiinte a felicitărilor sau cărţilor poştale de Crăciun.
Prima felicitare de Crăciun a fost trimisă în Anglia în anii 1840. În prezent, în fiecare an, sunt expediate în Marea Britanie peste un milion de cărţi poştale de Crăciun, multe dintre ele fiind vândute în scopuri caritabile.
Pomul de Crăciun a fost popularizat de către prinţul Albert, soţul reginei Victoria, care l-a introdus în Casă Regală, pentru întâia dată, în anul 1840. Din 1947, la fiecare Crăciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de Crăciun, care străjuieşte Piața Trafalgar, în amintirea colaborării anglo-norvegiene din perioada celui de-al doilea război mondial.

Pe toată durata sărbătorilor englezești, colindătorii merg din casă în casă, sună din clopoţei şi binecuvântează oamenii cu cântecele de Crăciun.
"Ilicele şi iederă"- The Holly and the Ivy, "Îngerii vestitori au început să cânte"- Hark!The Herald Angels Sing, sunt colindele favorite din Anglia.


Gazdele tratează colindătorii cu prăjituri, plăcintele umplute cu nuca şi fructe uscate.

În perioada anterioară Crăciunului se dăruiesc flori de Poinsettia, cunoscute sub numele de "Steaua Crăciunului", întrucât forma plantei şi felul de dispunere a frunzelor ei amintesc de simbolul stelei din Betleem care i-a condus pe magi către copilul Isus. Frunzele albe ale florii simbolizează sângele Lui Cristos, iar cele albe, puritatea Lui.

În şcolile primare, copii retrăiesc povestea naşterii lui Isus, punând în scenă evenimentele din acea perioadă, fiind costumaţi precum Maria şi Iosif sau asemeni îngerilor și magilor înţelepţi.


Ajunul Crăciunului este o zi plină de forfotă pentru familiile englezeşti: se împachetează cadouri, se pun la copt prăjiturile, se agaţă ciorapi sau feţe de pernă în faţa căminului sau se pregăteşte tradițional budinca din prune uscate.
În ziua dinaintea Crăciunului exista obiceiul de a se mânca un singur fel de mâncare, Frumenty, constând dintr-un păsat de porumb. De-a lungul timpului, reţeta a fost modificată, adăugându-se ouă, fructe, mirodenii, bucăţele de carne şi prune uscate; întregul amestec era împachetat într-o ţesătură şi apoi fiert. În acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre.
Pentru această mâncare, există superstiţia conform căreia trebuie preparată în a douazeci si cincea sâmbătă, după ziua Trinităţii și este necesar să fie alcătuită din 13 ingrediente pentru a-l reprezenta pe Cristos şi pe cei 12 apostoli. fFiecare membru al familei trebuie să amestece în budincă cu o lingură de lemn, de la est la vest, în onoarea Regilor Copaci. Întotdeauna este aruncat în budincă un bănuţ de argint, care se presupune că va aduce sănătate, fericire şi bogăţie norocosului care îl va găsi în porţia să.

Spre sfârşitul zilei, membrii familiei se adună lângă foc, pentru a auzi cu aceeaşi plăcere  pentru a nu ştiu câta oară, clasica povestire a lui Dickens, "Un colind de Crăciun"- **A Christmas Carol**.
După reamintirea peripeţiilor personajelor dickensiene Ebenezer Scrooge, Bob Crachit şi Tiny Tim, copii îşi aştern pe hârtie darurile dorite de la "Tatăl Crăciun" - Father Christmas. Ei aruncă scrisorile în foc, pentru că dorinţele lor să ajungă prin coşuri către Father Christmas. Înainte de a merge la culcare, cei mici lasă în sufragerie câteva gustări pentru vizitatorii de peste noapte: o plăcintă din carne de porc, un pahar de bere pentru "Tatăl Nicholas" şi un morcov pentru renii săi.

După ce copii adorm, Moş Crăciun, îmbrăcat cu o haina lungă, roşie, purtând în spinare un sac încărcat de cadouri, le vizitează casele, purtat de o sanie trasă de reni. El umple ciorapii atârnaţi lângă şemineu cu dulciuri şi mici jucării. Cadourile mai voluminoase sunt aşezate sub bradul de Crăciun. Conform legendei, Tatăl Crăciun, numit în ultima vreme Santa Claus sau Santa, trăieşte în Laponia (Lapland.
Copiilor care nu au fost cuminţi în timpul anului le aduce în loc de daruri un sac umplut cu cenuşă.

Ziua de Crăciun începe prin desfacerea cadourilor de către copii şi asistarea la sluja de Crăciun din biserică.

Tradiţia cadourilor de Crăciun se crede că este asociată cu darurile aduse de către magi lui Isus.

La prânzul de Crăciun, aşezaţi în jurul unei mese îmbelşugate, membrii familiei iau în primire pocnitorile ascunse sub farfurii. O pocnitoare de Crăciun constă dintr-un tub acoperit cu hârtie care produce un zgomot puternic, atunci când capetele îi sunt trase înafara; în acel moment iese la iveală un coif care trebuie purtat în timpul mesei, mici obiecte decorative şi o hârtiuţă cu o ghicitoare care trebuie împărtăşită cu glas tare celor din jur.



Masa tradiţională de Crăciun constă din curcan la cuptor împănat cu castane, gâscă cu stafide sau budinca (pudding) Yorkshire, alături de varză de Bruxelles.
Felul preferat este budinca de prune, ornată cu o crenguţa de ilice. Budincă spălată cu brandy este în mod spectaculos flambată şi apoi savurată în căutarea bănuţului de argint prevestitor de noroc pe parcursul anului următor pentru găsitorul lui.
Vasul cu băutură fierbinte de Crăciun (Wassail), constând din vin amestecat cu mirodenii, reprezintă încununarea mesei de Crăciun.
Se spune că certurile dispar atunci când paharele cu Wassail sunt savurate. După prânz, familia se adună în sufragerie, pentru a ascultă mesajul de Crăciun al reginei Anglei.

Mesajul de Crăciun al reginei are loc la ora 15 şi este transmis prin radio, televiziune şi internet- prin YouTube, din 2007.
Primul mesaj de Crăciun televizat al reginei a fost difuzat în 1957, însă această tradiţie a început în timpul regelui George V.

În după amiază de Crăciun, este savurat un tort alcătuit din fructe, marţipan, îngheţată şi zahăr îngheţat.
A doua zi de Crăciun este numită Boxing Day, "Ziua Cutiilor" (în engleză , box=cutie).
Cu mult timp în urmă, în această zi, oamenii umpleau cutiile milei din biserici cu bani pentru cei sărmani. În prezent, li se oferă mici cadori sau sume de bani poştaşului, vânzătorului de ziare  şi altor persoane care au prestat diverse servicii pe durata întregului an.
Tot in această zi, băieţii obişnuiau să colinde pe la case, strângând bani în cutii de lut care, atunci când se umpleau, erau sfărâmate.
În timpul "Zilei cutiilor", sunt populare jocurile de pantomimă, piesele de teatru şi colindele interpretate pe stradă de către persoane costumate sau mascate.
Teatrul popular şi pantomima din perioada Crăciunului, numite "Mummering" ("mimare", provin din perioada evului mediu. Sunt puse în scenă poveşti tradiţionale pentru copii, precum Cenuşăreasa, Peter Pan şi Motanul Încălţat , în formă în care erau prezentate în timpul reginei Victoria.

Copyright © diane.ro

In aceeasi categorie de articole : Superstitii de anul nou ...........Traditii de Craciun in Anglia..........Cel mai dorit cadou de Craciun al anului 2008.............Urarea "Craciun fericit" in alte limbi de pe mapamond.......Poezii populare romanesti de Craciun si de Anul Nou........Colinde romanesti de Craciun ........Poezii romanesti despre iarna........Poezii englezesti despre Craciun.Versuri in limba engleza si limba romana........Colinde de Craciun in limba engleza.Christmas Carols