Diana, zeita vanatorii, naturii, fertilitatii si lunii

Diana, zeita romana a vanatorii, naturii, lunii, fertilitatii si nasterii , corespunde in mitologia greaca zeitei Artemis.
Conform legendei romane, Diana, fiica a lui Jupiter, a fost nascuta de catre Latona, impreuna cu fratele ei geaman, Apollo , pe insula Delos.

Ca zeita a vanatorii era asociata cu animalele salbatice si cu padurile, stejarii fiind copacii sacri ai acesteia. Diana era, totodata, o zeita a lunii, fiind venerata mai intai pe muntele Tifata, din apropierea asezarii Capua si in padurile sacre, in special in padurea Diana Nemorensis ( "Diana padurilor"), pe malurile lacului Nemi din Aricia, in apropierea Romei. Preotul ei traia in Aricia si se spunea ca orice barbat care putea sa il ucida cu un arc facut dintr-o ramura din padure putea deveni el insusi preot al zeitei.

Mai tarziu, i-a fost dedicat un templu pe dealul Aventine, unde i se inchinau in special cei din clasele inferioare, plebeii si sclavii. Patroana a sclavilor, acestia puteau cere azil in templul ei.
Festivalul zeitei Diana avea loc cu ocazia Idelor din august (13 august), data la care regele Servius Tillius, el insusi nascut ca sclav, i-a dedicat templul de pe dealul Aventine.

Originar, o zeita a fertilitatii, apoi si un simbol al castitatii, Diana era venerata mai ales de catre femei, ca ocrotitoare a graviditatii si a nasterii usoare.

Numele ei deriva, posibil, din "Diviana" ("cea stralucitoare"). In mitologia greaca, zeita Diana face parte dintr-o trinitate de divinitati, alaturi de Virbius, zeu al padurilor (despre care se spune ca ar fi fost primul preot al Dianei) si Egeria, nimfa apelor, alaturi de care veghea asupra nasterilor.