Sfântul Nicolae – Tradiții și obiceiuri din Europa

În cele mai multe părti ale Europei, Sfântul Nicolae, sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este cunoscut ca cel mai darnic personaj religios si ca un ocrotitor al copiilor.

În unele locuri, el își face apariția la mijlocul lunii noiembrie și călătorește de-a lungul și de-a latul unei țări, vizitând școlile și casele pentru a-i găsi pe copiii care au fost cuminți și harnici de-a lungul întregului an. În alte regiuni, el sosește în locuințe numai noaptea și găsește morcovi și fân pentru calul sau magarul său si o listă cu cadourile dorite de copii.
Uneori, i se lasa prajituri sau alte bunătăti în încălțări ori ciorapi, astfel încât, copiii să știe dacă le-a vizitat sau nu casa.

În anumite părţi din Europa, Sfântul Nicolae şi nu Moş Crăciun, este văzut ca principalul aducător de daruri pentru copii. În astfel de cazuri, după petrecerile din ajunul zilei Sfântului Nicolae, de pe 5 decembrie, copii îşi aşează la vedere cizmuliţele şi ciorapeii, pentru ca Sfântul Nicolae să le umple în timpul nopţii cu dulciuri şi mici cadouri: fructe şi nuci, bomboane şi prăjiturele specifice acestei sărbători. Tradiţia spune că darurile Sfântului Nicolae trebuie să fie împărţite sau împărtăşite cu ceilalţi şi nu păstrate doar pentru sine.

• Austria: Sfântul Nicolae, sfântul preferat al copiilor, este onorat de-a lungul întregii Austrii. 

Se spune că Dumnezeu i-a răsplătit generozitatea permiţându-i să se reîntoarcă pe pământ în fiecare an, pentru a aduce cadouri copiilor ascultători. Sfântul Nicolae sau Nicolo ori Niklaus este înfăţişat ca un episcop, cu veştminte largi şi cu o mitră. El poartă o carte mare în care, pe parcursul întregului an, îngerii au scris ce fapte bune şi rele a făcut fiecare copil.

Tradiţia menţionează că Sfântul Nicolae este însoţit întotdeauna de o creatură înfricoşătoare, Krampus, cu un aspect de diavol, acoperită cu blană şi purtând o mască hidoasă, cu o lungă limbă roşie. Krampus ţine într-o mână un băţ sau o nuia cu care ameninţă copiii care nu s-au purtat frumos sau nu şi-au făcut lecţiile. Sfântul Nicolae nu îl lasă însă, niciodată pe Krampus să se atingă de vreun micuţ. Atunci când copiii promit că vor fi buni şi silitori, Sfântul Nicolae îi răsplăteşte cu cadouri.

• Anglia: Anglia cuprinde aproape 500 de biserici anglicane purtând numele Sfântului Nicolae. Aceste aşezăminte şi parohii prilejuiesc o sărbătorire specială a sfântului lor protector. Întrucât Sfântul Nicolae este asociat cu copiii şi cadourile, multe biserici prilejuiesc intaniri ale celor mici cu acest personaj, ocazie cu care Sfântul Nicolae le explică cine este şi de ce îi este celebrată amintirea. În ziua de 6 decembrie, credincioşii reflectă la adevărata identitate a Sfântului Nicolae, opusă imaginii comerciale a lui Moş Crăciun- Father Christmas sau Santa. Totodată, această perioadă este specifică colectelor de mâncare, daruri şi bani pentru oamenii mai puţin favorizaţi.

În unele parohii şi catedrale a fost actualizată tradiţia "Episcopului Băiat"- Boy Bishop, veche de peste 5 secole. Unul din corişti este ales ca "Băiatul" sau "Episcopul Nicolae." El poartă intreagă costumaţie specifică unui episcop şi un baston episcopal. La rostirea cuvintelor "El i-a dat jos pe cei puternici de pe tronuri şi i-a înălţat pe cei slabi", "Băiatul Episcop" ilustrează aceste vorbe aşezându-se pe scaunul episcopal. În unele sfinte locaşuri, precum catedrala din Hereford, "Episcopul băiat" rosteşte o predică şi cere Domnului ca binecuvântarea Să să se aşeze deasupra oamenilor.

• Belgia: În zona din Flandra, în care se vorbeşte limba olandeză, au loc parade strălucitoare cu banere şi portrete purtând imaginea Sfântului Nicolae. Sfântul, împreună cu ajutoarele sale maure- Zwarte Piet, soseşte în sate şi oraşe cu trenul, vaporul sau pe un cal, gata de a lua parte la festivalul din 6 decembrie. Sărbătoarea Sfântului Nicolae, numit " Sinterklaas", este destinată mai ales copiilor.

Copiii flamanzi sunt vizitaţi, de mai multe ori, de către Sfântul Nicolae. El poate fi întâlnit în şcoli, case şi săli de sport, întrebându-i pe cei mici ce lucruri bune au făcut în timpul anului. Apoi, el deschide marea sa carte, pentru a verifica dacă copiii i-au spus adevărul. În marile magazine, Sfântul Nicolae stă pe un tron somptuos, în faţa căruia lungi şiruri de copii aşteaptă să îl felicite şi să primească un cadou.
În unele biserici se organizează colecte de strângere a unor jucării şi cadouri pentru copiii săraci.

În ajunul zilei de Sfântul Nicolae, pe 5 decembrie sau cu o săptămâna înainte, copiii aşează încălţămintea sau mici coşuri în faţa căminelor ori lângă uşile locuinţelor, împreună cu morcovi, napi sau bucăţele de zahăr pentru calul sfântului şi un pahar de vin, pentru Nicolae. Lângă acestea, ei lasă şi un desen sau o listă arătând ce daruri îşi doresc. Copiii cred că Sfântul Nicolae zboară pe calul său pe deasupra acoperişurilor şi aruncă prin hornuri cadourile. Dimineaţa, încălţările sunt încărcate cu ciocolată, prăjiturele în formă sfântului, marţipan, portocale şi jucării. În trecut, copiii obraznici primeau drept cadouri numai nuieluşe, tocmai bune pentru o bătaie la fund.

• Cehia: În Cehia, Sfântul Nicolae sau Svaty Mikuláš este coborât pe pământ de către îngeri, de-a lungul unei frânghii aurite, împreună cu un coş plin cu mere, nuci şi dulciuri.

În ajunul zilei Sfântului Nicolae, localităţile sunt străbătute de o procesiune formată din trei personaje: Sfântul Nicolae, cel ce aduce daruri copiilor, un Diavol care ia cu el copii obraznici şi un Înger care se roagă ca acestia să fie iertaţi, având în vedere faptele lor bune. Cu această ocazie, străzile sunt înţesate de lanţurile zornăitoare ale dracilor, Sfinţi Nicolae cu bărbi din bumbac, robe lungi şi bastoane de episcop şi îngeri cu aripi din hârtie.

În vechime, Sfântul Nicolae îi întreba pe copii despre purtarea lor, punându-i să jure pe Biblie sau pe cărţile de rugăciune. Sfântul purta cu el un mare registru în care îngerii consemnau faptele copiilor din ultimul an, iar cei mici îi recitau, de obicei, lui Nicolae, câte o poezie.

Odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Sfântul Nicolae le aduce aminte copiilor că, în curând, va sosi copilul Iisus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primeau în încălţări, că daruri, doar cartofi şi bucăţi de cărbune.

• Croaţia: În nordul şi partea centrală a Croaţiei, Sfântul Nicolae- Sveti Nikola aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul sfânt. La fel ca şi în Austria, Sfântul Nicolae este însoţit de înspăimântătorul Krampus, care lasă drept cadouri pentru copiii răi nuiele aurite, cu atât mai groase cu cât obrăzniciile au fost mai mari.

Ca ocrotitor al marinarilor şi pescarilor, icoanele Sfântului Nicolae sunt adesea prezente pe ambarcaţiunile croate.

• Elveţia: Elveţia este o ţară multilingvă, aşa că nu este surprinzător că există diverse tradiţii de Sfântul Nicolae. În zonele în care se vorbește limba germană, Sfântul Nicolae este numit “Samichlaus”. Pe 5 decembrie, în ajunul Sfântului Nicolae, satele din jurul lacului Lucerna strălucesc datorită luminii a sute de mitre episcopale uriaşe, confecţionate din carton, purtate pe străzi de bărbaţi şi băieţi îmbrăcaţi în alb. Fiecare mitră, având în interior o candelă, cuprinde în partea din faţă figura Sfântului Nicolae, iar în cea din spate o cruce şi iniţialele IHS desemnându-l pe Iisus Hristos.

Fiecare localitate are propriul mod de a sărbători. În oraşul Küssnacht am Rigi, parada anuală de Sfântul Nicolae începe cu o bubuitură unui tun. Urmează defilarea unor bărbaţi pocnind din bice lungi, a 180 de tineri purtând mitrele luminoase, dansând şi sărind la fiecare pas şi, în fine, a Sfântului Nicolae, înconjurat de torţe şi însoţit de două ajutoare tradiţionale, numite Schmutzlis, îmbrăcate în mantii castanii cu glugi. În continuare, apar trompeţii, cântând o melodie în trei tonuri, apoi cei 700 de “Klausjäger," bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe ţărăneşti, sunând, cu ajutorul unor curele din clopote mari, păstoreşti. Procesiunea este încheiată de 200 de bărbaţi suflând în cornuri de bovine.

Această paradă începe dimineaţă devreme şi se sfârşeşte la ora 7 dimineaţă.

Sfântul Nicolae în superstiții și tradiții românești

• Franţa: În Franţa, Sfântul Nicolae soseşte, mai întâi, în Alsacia, Lorraine, Nord-Pas-de-Calais, şi Brittany. În aceste regiuni, Sfântul este însoţit de un măgăruş încărcat cu coşuri pline de cadouri şi bunătăţi pentru copii.

In ajunul marii sărbători, înainte de a merge la culcare, copii îşi aşeza pantofii lângă şemineu şi îi adresează un cântec Sfântului Nicolae. Dimineaţa, pantofii sunt burduşiţi de daruri şi dulciuri. Chiar şi cei mai cuminţi copii primesc şi câte o nuia de mesteacăn împodobită cu o fundă, întrucât, se spune, nici un copil nu se poate feri să facă obrăznicii.

În Saint-Nicolas-de-Port şi Nancy, unde Sfântul Nicolae este ocrotitorul principal pentru Lorraine, în ziua de 6 decembrie, sosesc în fiecare an mii de pelerini. Această celebrare prilejuieşte o paradă închinată magicii veniri a sfântului, însoţit de Père Fouettard, un personaj cu faţa acoperită, întruchipând un măcelar rău.

• Germania: În regiunile româno-catolice din sudul Germaniei, precum Bavaria, Sfântul Nicolae- Sankt Nikolaus îşi face apariţia sub înfăţişarea unui episcop, cu o lungă barbă albă şi baston episcopal.

Înaintea acestui eveniment, casele trec printr-o curăţenie generală, iar copii îşi şterg şi îşi lustruiesc încălţămintea.
În seara dinaintea sosirii Sfântului Nicolae, copiii lasă, pe tăvi sau în încălţări, scrisori în care descriu ce îşi doresc, împreună cu morcovi sau alte bunătăţi pentru măgarul sau calul alb al sfântului. Acestea sunt aşezate în afara casei sau în interior, sub pat, lângă şemineu sau pe un pervaz, în speranţa că vor fi găsite de Sfântul Nicolae.
În timpul nopţii, sfântul merge din casă în casă, având asupra lui o carte în care sunt scrise faptele copiilor. Dacă aceştia au fost buni, primesc în pantofi sau pe tăvi- fructe, nuci şi dulciuri; dacă au fost răi, sunt răsplătiţi cu cartofi, cărbuni sau nuiele.

În multe zone din Germania, au loc reuniuni, la care se alătură şi vecinii, în cadrul cărora, copiii interpretează cântece, recită poezii pentru Sankt Nikolaus şi îi pregătesc mici daruri. Cu această ocazie, sunt aprinse lumânările de pe cununile de Naşterea Domnului şi sunt expuse marile piramide de Crăciun, înfăţişând scene ale nativităţii.
Se continuă cu depănarea unor istorisiri şi poveşti, până când se aude bătaia în uşă, aşteptată de toată lumea.
Sfântul Nicolae se iveşte purtând bastonul aurit episcopal, marea sa carte şi un sac plin de daruri. Fiecare copil, uneori şi adulţii, se înfăţişează pe rând în faţa sfântului, iar acesta îi întreabă- “Cum te-ai purtat în acest an?”, “Ţi-ai făcut mereu temele?”, “Ţi-ai ţinut camera curată?”, “Îi asculţi pe părinţi?” Apoi, Sfântul Nicolae îşi deschide imensul sac şi împarte tuturor dulciuri, bunătăţi şi cadouri. Copiii, la rândul lor, îi înmânează micile lor daruri, iar sfântul pleacă în grabă, întrucât mai are de vizitat multe case. Sfântul Nicolae călătoreşte pe un măgar sau un cal alb, avându-l alături, uneori, pe Ruprecht, un ţăran care îi este ajutor.

În unele zone, există obiceiuri specifice. De exemplu, în Stuttgart, copii se îmbracă asemeni Sfântului Nicolae şi colindă din casă în casă cerând dulciuri, un ritual asemănător cu “trick-or-treating” de Halloween, în SUA.

• Grecia: Sfântul Nicolae, numit Nikolaos, este ocrotitorul Greciei, având rolul principal de protector al navigatorilor şi marinarilor. De Crăciun, vasele greceşti îl onorează pe Sfântul Nicolae, mai ales în regiunile insulare, prin lumini colorate în albastru şi alb. Potrivit tradiţiei, hainele sfântului sunt îmbibate cu apă sărată, din barbă i se preling stropi de apă de mare, iar faţa îi este acoperită de sudoare, întrucât se spune că el se luptă, întotdeauna, cu furtunile pentru a ajunge la ambarcaţiunile care scufundă şi îi salveaza pe marinari de la inec.

Vasele greceşti au la bord, întotdeuna, icoana Sfântului Nicolae, întrucât el este considerat stăpân peste vânturi şi furtuni. Navigatorii aprind o candelă în faţa icoanei, rugându-se să călătorească în siguranţă. Atunci când un vas este în pericol, căpitanul face o rugăciune solemnă în care promite că, în cazul în care va ajunge să acosteze într-un port sigur, va dărui în onoarea sfântului o “tamata," adică o mică corabie executată din aur, argint sau sculptată în lemn. La întoarcerea dintr-un astfel de voiaj, căpitanul navei aduce darul promis la biserică şi îl aşează înaintea icoanei Sfântului Nicolae.

Respectul faţă de Sfântul Nicolae este mărturisit şi de mulţimea de mici capele albe înşiruite de-a lungul coastelor greceşti. Aceste capele, dedicate lui Nikolaos, au fost construite ca drept recunoştinţă, faţă de protecţia oferită de Dumnezeu pe mări şi oceane.

Sfântul Nicolae, patronul marinarilor, este de asemenea parte a celebrării zilei de Bobotează. Preoţii binecuvântează navele ancorate în porturi în numele Sfântului Nicolae, cerându-i acestuia să vegheze peste toate ambarcaţiunile şi să le ajute să ajungă la mal fără a fi doborâte de furtuni.

• Irlanda: Potrivit unei legende locale irlandeze, Sfântul Nicolae este îngropat în ţinutul Kilkenny, mormântul acestuia spunându-se că ar fi în interiorul ruinei bisericii Sfântului Nicolae. Această biserică este singurul vestigiu rămas din localitatea medievală Newtown Jerpoint, care a început să se degradeze, în secolul XVII. Newtown Jerpoint a fost înconjurat de o abaţie cisterciană fondată în anul 1183, care a servit drept punct de plecare pentru cruciaţii normanzi din Kilkenny.

Legenda povesteşte despre un grup de cavaleri irlandezi normanzi, care au călătorit către Ţara Sfântă pentru a lua parte la cruciadă. La întoarcerea acasă, ei au găsit rămăşiţele Sfântului Nicolae, pe care le-au adus şi le-au îngropat în Kilkenny.

• Islanda: Patron al navigatorilor, Sfântul Nicolae a fost, în trecut, unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din Islanda. Se presupune că acest cult a fost adus fie de vikingi, din zonele continentale sau din Anglia, fie direct din Bizanţ. În secolul XII, în Islanda a fost adoptată o lege prin care se instituia o noapte de post înaintea zilei apostolilor şi celei a Sfântului Nicolae.

Unul din cele mai valoroase manuscrise medievale islandeze este “Cartea lui Helgastadir," care înglobează “Viaţa Sfântului Nicolae, arhiepiscop de Mira," conţinând trei pagini dedicate portretelor sfântului.

• Italia: Marea sărbătoare italiană San Nicola comemorează aducerea rămăşiţelor Sfântului Nicolae în localitatea Bari. Atunci când turcii au cucerit Asia Mică, mulţi creştini s-au temut că nu vor mai putea face pelerinajul la mormântul Sfântului Nicolae din Mira. Marinarii italieni au recuperat, însă, relicvele sfântului şi le-au adus la Bari, unde s-a construit o mare bazilică, în onoarea lui Nicolae. Cu ocazia fiecărei aniversări a acestui eveniment, în luna mai, statuia sfântului este scoasă afară şi purtată până la mare.

În ajunul zilei de Sfântul Nicolae din decembrie, copiii din Molfetta, un oraş aflat pe malul mării Adriatice, aşează pe o masă, din casă, o tavă cu o scrisoare, în care cer daruri şi se angajează să fie cuminţi în următorul an. În timpul nopţii, Sfântul Nicolae umple tăvile cu cele mai multe din cadourile cerute, cu ciocolată, bomboane şi alte bunătăţi.

• Olanda: La jumătatea lunii octombrie, televiziunea olandeză transmite în direct sosirea oficială în ţară a Sfântului Nicolae şi a ajutorului său, Zwarte Piet. Sfântul vine, an de an, pe un vas cu aburi care ancorează, de fiecare dată, în portul altui oraş sau sat. Purtând hainele tradiţionale de episcop, Sfântul Nicolae- Sinterklaas soseşte în centrul localităţii, pe un cal alb şi este întâmpinat de către primar. Cu această ocazie, are loc o paradă care îl poartă pe sfânt pe străzile întregii localităţi.

Sfântul Nicolae sau Sinterklaas îşi face apariţia cu câteva săptămâni mai devreme faţă de 6 decembrie, pentru a verifica dacă toţi copiii s-au purtat bine. Împreună cu Zwarte Piet, el vizitează şcoli, spitale, magazine şi case particulare. În această perioadă, brutăriile scot pe piaţă “speculaas”, nişte prăjiturele aromate specifice sfântului.
La fel ca şi în alte ţări, copii îşi pregătesc, în ajunul zilei de Sfântul Nicolae, încălţările, în care pun bileţele cu darurile preferate şi lasă un morcov, nişte fân sau o farfurioară cu apă, pentru calul sfântului. A două zi dimineaţa, ei găsesc în încălţăminte monede de ciocolată, dulciuri şi unele cadouri. Cei obraznici primesc în dar cărbuni sau mici săculeţi cu sare.

• Polonia: În Polonia, Sfântul Nicolae, numit Sw. Mikolaj, este o personalitate extrem de venerată şi respectată. Îmbrăcat în haine episcopale şi purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreagă ţară. pe jos sau purtat într-o trăsura trasă de un cal alb. La vederea lui, copiii nerăbdători încep să strige “A venit! A venit!” Odată intrat într-o casă, Sfântul Nicolae ascultă, cu îngăduinţă, rugăciunile şi catehismul copiilor.

Sfântul Nicolae îi ceartă sau îi laudă pe copii, după cum este cazul, şi le dăruieşte apoi imagini sfinte, icoane, mere roşii, portocale şi “pierniki”- prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii. Dacă nu îşi face apariţia în persoană, el îşi lasă darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofii lustruiţi special pentru acest eveniment.

În ziua de Crăciun, copiii polonezi aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul mesei de prânz, “Wigilia," pentru a-şi putea despacheta cadourile şi a desoperi dacă le-au fost aduse darurile cerute în scrisorile către Sfântul Nicolae.

• România: Numit San-Nicoară, Sfântul Nicolae era considerat, în credinţa populară, drept veghetor peste Soarele care încerca să fugă spre Miazănoapte, lăsând lumea pradă întunericului şi frigului. Ninsoarea era uneori pusă pe seama lui Moş Nicolae, care trebuia doar să scuture din barbă pentru a produce albul fenomen meteorologic. De altfel, în popor, sosirea zilei lui Moş Neculai vestea începerea iernii.

În ajunul Sfântului Nicolae, copiii îşi lasă ghetuţele şi cizmuliţele, curăţate cu grijă, în dreptul ferestrelor sau la intrarea în casă, urmând ca Moşul cel darnic să aşeze în ele dulciuri şi jucării pentru cei cuminţi şi doar o nuieluşă, celor năzdrăvani.

În ziua de Sfântul Nicolae se desfăşoară obiceiuri seculare de desluşire a vremii ce va să vină ori se pun în apă crenguţe de pomi care, în funcţie de cum înverzesc sau nu, anunţă un nou an mai roditor sau mai sărac.

Mesaje de Sfantul Nicolae | Felicitari, urari si SMS-uri

• Rusia: Atunci când Vladimir cel Mare a introdus creştinismul în Rusia, în anul 988, au început să ia amploare şi legendele despre Sfântul Nicolae.

 Sfantul Nicolae este foarte respectat în Rusia ca protector al celui slab faţă de cel puternic, al opresatului faţă de opresor şi al săracului faţă de bogat.

Sfântul Nicolae este, în tradiţia ortodoxă rusească, un Făcător de minuni. El apare adesea în tripticuri, alături de Isus şi Fecioara Maria. Multe biserici şi catedrale din Rusia sunt dedicate Sfântului Nicolae. Sfântul este considerat şi un ocrotitor al celor care călătoresc pe mare şi pe pământ, iar căpitanii de nave îi poartă icoana la bord. De asemeni, icoană Sfântului Nicolae este extrem de preţuită cu ocazia nunţilor şi botezurilor.

Ca patron al fermierilor, turmelor şi navigatorilor, Sfântul Nicolae Făcătorul de minuni este subiectul a numeroase zicători populare.
De exemplu: “ Nicolae de iarnă aduce caii în grajduri. Nicolae de primăvară dă hrană cailor.”

Ziua Sfântului Nicolae, sărbătorită pe 6 decembrie sau pe 19 decembrie,în ritul vechi, este văzută ca debutul manifestărilor iernii.

Monumente dedicate Sfântului Nicolae sunt răspândite de-a lungul frontierelor Rusiei, întrucât, pe lângă ocrotitor al călătorilor, el este şi patron al grănicerilor.

• Serbia: Fiecare familie din Serbia are propriul ei sfânt ocrotitor, pe care îl sărbătoreşte cu prilejul unei tradiţii religioase ortodoxe unice, Krsna Slavă sau Sărbătoarea Recunostinței, zi în care strămoşii sârbilor au fost botezaţi.

Sveti Nikola sau Sfântul Nicolae este sfântul patron a numeroase familii, astfel încât, ziua de 6 decembrie este foarte importantă pentru foarte mulţi sârbi.

Sărbătoarea Slavă include:
- Icoană sfântului ocrotitor al familiei, în acest caz, Sfântul Nicolae.
- O lumânare aprinsă în onoarea lui Hristos, Lumina Lumii.
- Colacul Slavă- Slavski kolach, decorat cu o cruce, cinstindu-l pe Iisus Hristos, Pâinea Vieţii.
- Vin roşu, amintind de sângele lui Hristos, care a spălat păcatele oamenilor.
- Un preot, care binecuvântează casa şi pe toţi cei prezenţi, şi rosteşte rugăciunea de mulţumire- molieben, în faţa icoanei.

Slava înseamnă cântec şi sărbătoare, dar, de asemenea, este un timp al reînnoirii spirituale şi al rededicării faţă de credinţă şi biserica ortodoxă.
Sărbătorirea Krsna Slava creează încredere, tărie, reîmprospătare, echilibru, pace fizică şi spirituală şi capacitatea ori dorinţa sinceră de a face bine şi a-i ajută pe ceilalţi. Slava presupune, de obicei, o reuniune de familie ţinută în casă celui mai vârstnic membru al familiei, pentru comemorarea sfântului ocrotitor, slăvirea lui Dumnezeu şi ruga pentru întreagă familie, inclusiv a celor morţi. Preotul binecuvântează colacul, îl taie în formă crucii şi îl împarte celor de faţă. Se mănâncă peşte, carnea fiind interzisă în această zi. Lumânarea de Slavă nu este stinsă printr-o răsuflare, ci prin câteva picături de vin dintr-un pahar care trece apoi, pentru o sorbitură, de la un membru al familiei la celălalt, simbolizandu-se, în acest fel, perpetuarea sărbătorii Slava şi unitatea în credinţă a familiei.

• Slovacia: În unele oraşe şi sate slovace, Sfântul Nicolae sau Svaty Mikuláš, soseşte într-o trăsura trasă de un cal, însoţit de un înger şi un diavol care zornaiește dintr-un lanţ. Copiii nerăbdători să îl vadă umplu străzile şi se unesc în coruri şi dansuri. În unele regiuni, Sfântul vizitează copiii acasă. Cu ocazia ajunului zilei de Sfântul Nicolae, înainte de culcare, copiii îşi aşeza încălţările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să le găsească dimineaţa încărcate cu daruri. În unele şcoli, are loc sărbătoarea "Mikul Mail", în cadrul căreia copii îşi dăruiesc unui altuia mici cadouri.

• Slovenia: Ziua Sfântului Nicolae sau “Miklavz," din 6 decembrie, este dedicată cadourilor pentru copii. Înainte cu o săptămână au loc numeroase bâlciuri sau serbări.

În noaptea anterioară zilei Sf. Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţă uşii casei, aşteptându-se să o găsească, a doua zi, încărcată de fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Tovarăşul Sfântului Nicolae, numit Parkel, pune în încălţările copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Ziua de Sfântul Nicolae începe, de obicei, cu o slujba religioasă, preotul alăturându-se apoi festivităţilor. Sfântul Nicolae îşi face apariţia cu bastonul episcopal decorat cu panglici şi flori, cărând un mare volum, cuprinzând numele copiilor. El este însoţit de îngeri ajutând la împărţirea cadourilor şi de mici diavoli, care zornăie din lanţuri, băgând spaima în inima copiilor neascultători. Sfântul Nicolae citeşte din cartea să numele copiilor, le laudă comportarea, iar îngerii înmânează celor mici darurile. După aceasta, Sfântul numeşte copiii mai puţin demni de laudă şi îi sfătuieşte să fie mai buni şi mai cuminţi în anul următor, în timp ce în jurul lui sar şi dansează micii diavoli zornăind din lanţuri. Copiii promit să se poarte bine şi primesc şi ei, la rândul lor, un cadou sau nişte bunătăţi.

• Spania: Foarte popular în Spania, Sfântul Nicolae a dat numele unor numeroase biserici dedicate lui. Ca o dovadă de credinţă şi devotament faţă de Sfântul Nicolae din Bari, oamenii practică obiceiul “caminata”, constând dintr-un lung drum parcurs pe jos la o biserică a Sfântului Nicolae, timp de trei luni succesive. Înaintea fiecărei slujbe zilnice, au loc rugăciuni speciale ale unor persoane care caută ajutor. Aceste rugăciuni încep cu o invocaţie, continuă cu un imn, un psalm şi o citire a scripturilor.

Slujba se încheie cu o litanie a Sfântului Nicolae, cu rugăciunea “Tatăl nostru” şi o altă rugăciune urmată de un imn. Aceste slujbe sunt preferate în special de femei, mai ales în perioadele în care trec prin dificultăţi financiare.

În alte locuri, o persoană pune o întrebare Sfântului Nicolae, iar răspunsul îi soseşte prin vocile celorlalţi prezenţi. Răspunsul poate fi şi sub forma unei înclinări a capului sau prin rostirea de “da’ sau “nu”.

În teritoriul basc, tradiţiile de Sfântul Nicolae includ un foarte tânăr “episcop copil," având între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi “auroros”, care cântă şi interpretează oraţii. Bărbaţii adună colecte care sunt, apoi, dăruite de către preot sau “episcopul copil." De la loc la loc, copilul poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul şi profesorul, peste o masă, la care se servesc fructe uscate, nuci şi mici prăjituri.

• Ungaria: Înaintea zilei de Sfântul Nicolae- Szent Mikulás, copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii cei mai buni şi îi aşează pe pervazuri pentru a fi umpluţi de către darnicul sfânt. Episcopul Nicolae vine în case cu un sac plin de cadouri şi o carte mare în care sunt scrise faptele bune şi rele ale copiilor. El este însoţit adesea de două ajutoare: un înger bun care ajută la împărţirea darurilor şi diavolul Krampus, gata oricând da joace feste urâte.

Dimineaţa, copiii găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată, figurine reproducandu-l pe sfânt şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc în dar nuiele aurii şi linguri de lemn.

Copyright ©diane.ro