Simbolurile Zen – Semnificatii si traditii

Zen este asociat cu stiluri specifice de pictura, poezie si gradinarit. De asemeni, templele Zen sunt caracterizate de o structura simbolica care, dupa unele interpretari, reprezinta trupul lui Buddha sau corpul uman.

Desi impartaseste multe cu alte forme de buddhism, Zen inglobeaza, totusi, unele simboluri unice.

Spre exemplu, “enso” este un simbol folosit adesea pentru a reprezenta Zen. Enso este un cerc trasat printr-o singura miscare a mainii, care poate fi de mari dimensiuni, pictat cu un contur viguros, sau poate avea forme mai mici si mai rafinate. Enso pare a fi usor de pictat sau desenat, dar numai cativa pictori sunt cunoscuti ca excelenti creatori ai acestui simbol, prin acest fapt ei dovedindu-si maiestria Zen.

Enso cuprinde o larga varietate de intelesuri. El poate simboliza golul sau preaplinul, prezenta sau absenta. In enso trebuie sa fie continute toate lucrurile sau, din contra, ele trebuie sa fie excluse dincolo de limitele acestui cerc. Enso este un simbol al iluminarii sau o reprezentare a Lunii, care , la randul ei , semnifica iluminarea, asa cum se mentioneaza intr-o zicala Zen, ”Nu confunda degetul indreptat catre luna cu insasi luna”. (Cu alte cuvinte, doctrinele, invataturile sau explicatiile avand rolul de a calauzi pe cineva catre iluminare nu trebuie sa fie confundate cu insasi iluminarea).

Pictura este o expresie a principiilor Zen materializate intr-un mediu vizual. In secolul XVIII, maestrul Rinzai Zen pe nume Hakuin a fost unul dintre cei mai populari pictori Zen. Asemeni picturii, poezia era considerata ca avand darul de a descrie constientizarea implinirii Zen. Faimosii poeti Zen, printre care Ryokan, Ikkyu si Basho, au introdus in poezie o imagistica de tip Zen , in special prin metafore referitoare la natura sau prin aluzii la persoanje si locuri istorice specifice pentru Zen. Aceste poeme cuprindeau, in acelasi timp, referinte la practicile ezoterice buddhiste si daoiste.

Un tip de gradina asociata adeseori cu Zen este contemporana gradina din pietre. Ea este realizata din pietricele albe aranjate cu o grebla din lemn in modele circulare, uneori fiind prezente si cateva pietre de mai mari dimensiuni.
Gradina din pietre simbolizeaza simplitatea, linistea , precizia si ordinea. Practica de aranjare zilnica a pietricelelor reprezinta, in sine, un act de meditatie.
Cea mai cunoscuta gradina din pietre se gaseste la Ryoanji, in Kyoto.

O forma foarte diferita de simbolism Zen poate fi regasita in arhitectura templelor Zen din Japonia.Structura acestor locasuri sacre se bazeaza pe arhitectura templelor chinezesti care , la randul ei, deriva din arhitectura straveche chinezeasca si din cea a buddhismului indian.

Intrarea intr-un templu Zen are numele de “poarta muntelui” , o poarta ce simbolizeaza trecerea granitei dintre dorintele lumesti si gandirea conceptuala catre o lume a absentei sau golului. In continuare, de-a lungul axei centrale a templului se afla “sala lui Buddha”, destinata venerarii lui Buddha si bodhisattva (fiinte umane iluminate, aflate pe calea catre cunoasterea perfecta care, adesea, renunta la nirvana lor personala pentru a-i ajuta pe altii sa ajunga la iluminare).
Inainte de a pasi in sala lui Buddha, oamenii trebuie sa isi elimine impuritatile trupesti si sa se spele, in acest scop existand doua mici cladiri cuprinzand baia si latrina, imediat dupa intrarea pe poarta muntelui. Linistea trebuie sa cuprinda intreg templul, inclusiv baia, latrina si sala lui Buddha.
Dincolo de sala lui Buddha, urmeaza “sala calugarului”, rezervata meditatiei. In partea opusa a salii lui Budha se gaseste bucataria. Sala calugarului si bucataria simbolizeaza hranirea atat a trupului cat si a mintii.
In cele din urma, se afla “sala Dharma”, in care se aduna calugarii pentru a asculta discursuri si a lua parte la ceremoniile religioase.

Adeseori, se face o analogie intre aceasta structura a templului si partile corpului uman sau cele ale trupului lui Buddha: poarta de intrare corespunde zonei vintrelor, sala lui Buddha semnifica inima, iar sala Dharma reprezinta capul. Cladirea baii simbolizeaza piciorul drept, iar latrina, piciorul stang. Bratul drept corepunde bucatariei, iar cel stang salii calugarului. In acest fel, a intra in templu inseamna a intra in trupul lui Buddha sau a deveni insusi Buddha.

Robele purtate de calugarii Zen si Chan sunt, de asemeni, simboluri Zen.  Asemeni vestmintelor calugarilor buddhisti din diferite secte, aceste robe au un stil distinct, specific, cu variatii ale culorilor si modelului in functie de diferite tari.
Desi nu apartine in exclusivitate acestei religii, Zen este asociat, de obicei, cu roba violeta, a carei culoare semnifica respectul fata de conducatorii manastirilor. Expresia “a primi roba violeta” presupune faptul ca o persoana a fost numita in fruntea unei manastiri Zen.

Cele dintai robe violete au foat daruite de imparateasa chineza Wu unui grup de calugari din care facea parte si amantul ei. Mai tarziu, aceasta imbracaminte a fost preluata in Japonia. Atunci cand abatele unei manastiri primeste o roba violeta, acest fapt aduce prestigiu si mai multe donatii acelei manastiri.



Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Simbolurile celtice | semnificatii ale artei celtice

Simboluri pagane oculte

Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor

Simboluri norocoase, talismane si amulete