Dragobetele – Obiceiuri, farmece și superstiții

Sărbătorit de obicei pe data de 24 februarie a fiecărui an, în unele zone până în preajma zilei de 1 martie, Dragobetele este o tradiţie populară românească de celebrare a primăverii şi un rit de fertilitate specific renaşterii anuale a vieţii şi naturii. Nu întâmplător, Dragobetele, un Cupidon folcloric românesc, fiu al babei Dochia, transformat în floarea care îi poartă numele de către Maica Domnului, stăpâneşte nu numai peste amorul oamenilor, ci şi peste cel al animalelor. Potrivit tradiţiei, în ziua de 24 februarie, păsările îşi aleg perechile, pregătindu-se astfel de a aduce pe lume noi generaţii. 

În mod asemănător, ziua de Dragobete era consacrată drept ziua în care băieţii şi fetele îşi mărturiseau dragostea sau îşi alegeau un partener, urmând astfel a fi oblăduiţi pe durata întregului an de către miticul protector al iubirii. 

Dragobete era un nume purtat atât de către popularul reprezentant al iubirii, numit şi “Logodnicul păsărilor” sau “Năvalnicul”, de flăcăii arşi de focul lăuntric al iubirii, dar şi de mugurii culeşi din pomi de către fete şi purtaţi la ureche, asemeni cerceluşilor  din cireşele lunii mai. 

“Dragobetele sărută fetele” 

“Goana din ziua de Dragobete” un obicei specific câtorva regiuni româneşti, debuta cu o adunare de dimineaţă a băieţilor şi fetelor îmbrăcaţi în straie proaspete de sărbătoare, într-un loc aflat în afara satului. Acest loc putea fi o pădure din vecinătate, prilej cu care se culegeau cele dintâi flori ale primăverii: ghioceii, tămâioasa, viorelele şi brânduşele. După câteva ceasuri de glume, împunsături şi snoave, se dădea startul “zburătoritului”, o cursa atletică şi rituală a dragostei: fetele o luau la fugă către casele lor, urmărite în goană de către băieţi; cei care aveau iuțela şi îndemânarea de a-şi ajunge din urmă aleasa inimii, îi puteau pretinde acesteia o sărutare, semi-oficializând în acest fel legătura lor de dragoste sau angajându-se într-o logodnă simbolică. Desigur, într-o astfel de ocazie, unele fete nu se străduiau să îşi iuţească prea tare pasul!. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe: “Dragobetele sărută fetele !”. 

Farmece şi vrăji de Dragobete 

În unele zone româneşti, fetele mari obişnuiau să strângă în această zi din zăpada rămasă încă netopită, numită “zăpada zânelor”. Apa rezultată din acest omăt, înzestrată cu calităţi magice, zămislită fiind, se spune, din surâsul zânelor, era folosită de-a lungul anului pentru spălatul feţei, având proprietatea de a conferi frumuseţe şi atractivitate. 

Viorelele şi tămâioasă erau florile culese în mod special de către fete. Păstrate lângă icoane, aceste flori puteau fi utilizate ulterior în farmece de dragoste. 

Dragobetele era ziua din an în care babele făceau vrăji de dragoste pentru fete, acestea din urmă obişnuind, totodată, să îşi confecţioneze un mărţişor norocos dintr-un bănuţ de argint. 

În noaptea de Dragobete, se zice că, dacă fetele ştiu să rostească anumite cuvinte potrivite şi îşi aşează busuioc sub pernă, ele vor putea să îşi vadă în vis viitorul soţ. 

Numai în ziua de Dragobete sau a “capului de primăvară”, feciorii puteau să devină fraţi de cruce, ei obişnuind să îşi cresteze cu cuţitul braţele, suprapunându-şi, apoi, tăieturile. 

Superstiţii de Dragobete 

- Nu se sacrifică animale sau păsări. 
- Nu se munceşte la câmp, nu se cârpeşte sau coase. Sub aparenţă unui flăcău arătos, Dragobetele pândea prin păduri, pentru a pedepsi fetele care îndrăzniseră să lucreze de ziua lui. 
- Dacă o fată sau un băiat nu vede de Dragobete nici un reprezentant al celuilalt gen, va avea un an lipsit de dragoste. 
- Dacă plouă de Dragobete, va fi o primăvară frumoasă şi timpurie. 
- Dacă nu se ţine într-un anume an sărbătoarea de Dragobete, în anul acela dragostea nu va mai pogorî asupra nici unui flăcău sau unei fete. 
- Cine i-a parte la sărbătoarea de Dragobete va fi ferit de boli tot anul. 
- De Dragobete iese ursul din bârlog; dacă îşi vede umbra înseamnă că va mai dura până se va încălzi, aşa că se reîntoarce în culcuşul lui. 
- În ziua de Dragobete se face mare curăţenie în casă, pentru a o pregăti de rodnicia noului an agricol. 
- Dacă auzi pupăza cântând în ziua de Dragobete, vei fi harnic tot anul. 
- Dacă fata şi băiatul care formează un cuplu nu se întâlnesc şi nu se sărută în această zi, ei nu se vor mai iubi în anul ce urmează.

Copyright © diane.ro