Zilele Babelor – Tradiții și superstiții

Primele 9 zile ale primăverii calendaristice, numite în tradiția populară “Zilele Babelor”, aduc cu ele o vreme capricioasă, schimbătoare, în care razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, lapoviță sau chiar viscolul. Din cauza acestui aspect nedefinit sau imprevizibil se spunea că babele sunt bune, iar moșii, uncheșii ori sfinții marcând zilele dintre 10 și 19 martie, sunt răi.

Vremea incertă dintre 1 și 9 martie se datorează, conform legendei celor 9 cojoace lepădate zi de zi de către Baba Dochia. Odată dezbrăcate, cojoacele sunt însușite de surorile Dochiei  purtând drept nume diminutive ale denumirilor zilelor săptămânii: Lunica, Martica , Mercuriana, Joița, Virița, Sitița, Domnica.

Potrivit unui străvechi obicei popular, numit uneori “Pusul Babelor”, copiii, iar în alte zone , femeile și barbații , își “alegeau câte o babă”, adică una din zilele dintre 1 și 9 martie .

Vremea dintr-o anumită zi sau “Baba” avea darul de a prezice cum va fi viața celui care a ales-o în anul în curs- vreme frumoasă: fericire, belșug, împliniri; vreme urâtă: necazuri, sărăcie, dificultăți).

Pe de altă parte,există superstiția că evenimentele meteorologice din ziua respectivă mărturisesc, de fapt, caracterul, sufletul sau personalitatea persoanei care a ales-o drept Babă.

În unele regiuni ale României există credință că Baba selectată de către un flăcău îi putea dezvălui acestuia felul în care îi va fi nevasta: urâtă, frumoasă, bogată, săracă, fertilă sau stearpă, rea sau binevoitoare, acră ori veselă.


Cele mai multe dintre superstițiile legate de Babe se referă la ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia sau ziua  Capului de primăvară.

Potrivit tradiției, dacă în această zi este vreme frumoasă, atunci vom avea parte de o primăvară și o vară la fel de plăcute ori rodnice.

În vechile obiceiuri românești, în ziua Dochiei nu se muncea, în caz contrar Baba cea rea aducea vreme friguroasă în următoarele zile ale lui mărțișor sau necazuri, mai ales asupra femeilor.

Nu se toarcea, pentru că de întâi martie Babei Dochia i-au înghețat mâinile pe furcă; nu se scoteau vitele la pășunat pentru a avea parte de viață în acel an.

Unele femei încercau să o înduplece pe Baba Dochia să le lase să lucreze fierbând în ziua de 1 martie bostan alb pe care îl dădeau de sufletul Babei .

În trecut, ziua Babei Dochia era respectată cu sfințenie, pentru ca frigul să nu aducă pagube pe câmpii și oamenii să fie ocrotiți de furtuni, pentru ca ploaia să nu fie zgârcită cu țarinele sătenilor și anul să se împlinească în belșug de roade.

Baba Dochia avea capacitatea de a feri de înec, a ajută animalele să se îngrașe sau a apăra vitele de boală .


Copyright © diane.ro