Simbolurile lunii aprilie
Numele lunii aprilie provine, din punct de vedere etimologic, din verbul latin "aperire" (a deschide) si semnifica "deschiderea" florilor si frunzelor care are loc in cea de-a doua luna a primaverii.
Intr-o alta varianta, se presupune ca denumirea de aprilie ar avea la baza numele grecesc al zeitei Afrodita , "Aphros " sau cel etrusc, Apru, cu atat mai mult cu cat, luna aprilie era dedicata in Roma antica zeitatii frumusetii, al carui festival (Festum Veneris et Fortunae Virilis) se desfasura in cea dintai zi a acestei luni.
In traditia populara romaneasca, aprilie este intitulat "Prier" , intrucat zilele calduroase ale acestei luni erau considerate "prielnice" inceperii noului an agricol.
Simbolurile lunii aprilie sunt urmatoarele:
Pietrele lunii aprilie: diamantul, safirul
Diamaantul si safirulntul sau "piatra inocentei" este un simbol traditional al dragostei, inca din antichitatea greceasca, semnificand, de asemenea, pacea, fidelitatea, linistea sau serenitatea.
Odinioara, se credea ca diamantul il inzestra pe purtator cu farmec si capacitatea de a atrage iubirea celor din jur.
In Grecia antic , diamantelor erau considerate a asigura invincibilitatea, motiv pentru care erau purtate pe scuturile razboinicilor.
Filozoful grec Platon descria diamantele ca fapturi vii, intrupand spiritele celeste.
Evul Mediu a consacrat diamantul drept o amuleta pretioasa, gratie careia se putea detecta o otrava strecurata in bautura sau mancare. De fapt, aceasta credinta a fost raspandita pentru a-i impiedica pe lucratorii din minele de diamant sa inghita astfel de pietre pretioas , pentru a le subtiliza.
Pe de alta parte, otrava preferata a lui Catherine de Medici, regina a Frantei din secolul XVI , consta din pudra de diamant, utilizata, adesea, pentru a-i trimite in ceruri pe dusmanii ei personali.
In Evul Mediu occidental, se permitea, la un moment dat, ca diamantele sa fie afisate drept podoabe numai de catre barbati, ca un simbol al curajului si masculinitatii lor.
Pentru a nu se face risipa de astfel de pietre rare, in secolul XIII, Louis IX al Frante , a proclamat ca numai regii pot purta diamante, interzicandu-le cu desavarsire femeilor de orice rang.
In secolul XV, in Anglia, inelele cu diamant erau numite "inele de inscris", intrucat indragostitii le foloseau pentru a-si trimite mesaje romantice, afisate pe suprafata geamurilor.
In India, oamenii din diferite caste aveau dreptul de a purta numai diamante de o anumita culoare:
preotii si conducatorii - alb, taranii si militarii - maro, negustorii - galben, clasa de jos - cenusiu.
Numai regii puteau sa-si permita sa se orneze cu diamante de orice fel de culoare.
O superstitie perpetuata pana in zilele noastre confera diamantelor puterea de a stimula intuitia.
Astfel, se crede ca un inel de logodna cu diamant, asezat de catre un pretendent pe degetul unei femei, ii daruieste acesteia capacitatea instinctiva de a stii daca petitorul este barbatul care i se potriveste.
Pe de alta parte, diamantul este cadoul traditional pentru a saizecea aniversare a casatoriei.
Safirul, cea de-a doua piatra a lunii aprilie, specifica traditiilor stravechi grecesti, romane si evreiesti, al carui nume inseamna in limba latina “albastru”, a fost considerata, de-a lungul vremii, ca un remediu de vindecare a mintii si un ameliorator al procesului gandirii .
Potrivit persanilor antici, pamantul era asezat pe o gigantica piatra de safir, bolta cereasca fiind o reflectare a albastrului acestei geme. Asemeni, diamantului, safirul era vazut ca un antidot contra otravurilor, motiv pentru care a fost purtat de numerosi regi pe parcursul istoriei.
In India, oamenii investesc multi bani in pietrele de safir, intrucat aceasta gema este considerata un puternic simbol al adevarului, loialitatii sau credintei in dragoste.
Conform superstitiei, safirul isi pierde stralucirea atunci cand este purtat de o persoana infidela.
Se crede si ca safirul este capabil sa isi concentreze energiile vindecatoare asupra oricarui om, chiar daca acesta nu este constient de actiunea indreptata asupra sa .
Potrivit unei stravechi traditii, Moise a primit cele zeci porunci inscrise pe o piatra de safir, fapt ce ii confera acestuia o sacralitate rara in domeniul pietrelor pretioase si semipretioase.
Datorita acestui aspect, safirul a fost considerat un fel de piatra divina, extrem de ravnita de familiile regale, nobilime si inalti prelati .
In astrologia vedica, safirul albastru este un insemn al lui Saturn, iar cel galben marturiseste o conexiune cu Jupiter.
Conform invataturilor stravechi, cele mai bune geme utilizate pentru amplificarea influentelor benefice ale planetelor sunt cele cat mai pure, transparente si lipsite de defecte.
Florile lunii aprilie: margareta si floarea de mazare sau sangele voinicului
Aparute, potrivit legendei, din lacrimile Fecioarei Maria, margaretele au fost asociate in antichitate cu zeita Venus si sunt folosite, pana in zilele noastre, pentru ghicitul destinului indragostitilor prin ruperea petalelor conform ritualului: “ma iubeste | nu ma iubeste”.
Margaretele au fost utilizate in magie pentru incantatii meteorologice sau in rituri de onorare a soarelui..
Cavalerii medievali purtau ghirlande din flori de margarete, impletite de catre doamnele lor, pe campurile de batalie sau in turniruri, ca semn de afectiune si aparare a onoarei iubitelor lor.
Mai multe despre acest subiect in articolul Legendele margaretei
Floarea voinicului sau floarea de mazare (Lathyrus odoratus) este asociata in limbajul florilor cu placerea fericirii supreme, placerea delicata, plecarea, despartirea, adio-ul sau “multumesc pentru timpul placut petrecut impreuna”.
Considerata drept o emblema a Angliei Edwardiene, aceasta floare era utilizata cu precumpanire in aranjamentele florale pentru nunti si dineuri.
Superstitiile britanice sustineau ca semintele florii de mazare puse in pamant inainte de ziua Sfantului Patrick aveau calitatea de a creste mai mari si mai inmiresmate.
Copacii lunii aprilie: nucul, artarul, scorusul de munte
Nucul este arborele regalitatii si profetiei.
Anticii credeau ca nucile sunt un dar adus de catre zei. De altfel, atat in antichitate cat si in Evul Mediu, nucul era considerat un copac sacru pentru spiritele noptii si vrajitoare. In numeroase legende din sudul Europei, locul in care este amplasat un nuc reprezinta un spatiu de adunare in vederea practicarii magiei si a ritualurilor pagane.
In Roma antica, nucul era un simbol al noptii si intunericului asociat, de asemenea, cu fertilitatea si erotismul sau inzestrat cu forte magice, in folclorul italian facea sa se creada ca femeile care stateau sau adormeau sub crengile lui se expuneau riscului de a ramane insarcinate.
In unele zone din Europa, exista inca obiceiul de a presara frunze sau ramuri de nuc in spatiul destinat unei petreceri de nunta.
In Italia medievala, traditia cerea ca nasterea unei fete sa fie marcata de plantarea unui nuc; inainte de nunta fetei, copacul era taiat, lemnul lui fiind folosit la crearea patului nuptial. O bautura facuta din nuci, numita “nocello” sau “cocino”, era traditionala pentru toasturile de nunta.
Scorusul de munte sau scorusul pasaresc ( sorbus aucuparia) este un arbore inzestrat cu calitatea de a proteja impotriva vrajilor.
Lemnul acestuia era folosit de romani in confectionarea runelor si in arta ghicitului in metal. Crengile scorusului de munte erau asezate deasupra grajdurilor si caselor, pentru a conferi protectie.
Acest arbore poarta si numele de scorus pasaresc, intrucat fructele lui rosii sunt o sursa de hrana pentru pasari in timpul perioadelor de iarna. Fructele scorusului contin pe coaja o mica pentagrama (simbol al protectiei), motiv pentru care scorusul de munte este numit si copacul vrajitoarelor. De aici provine simbolismul acestui arbor , de aparare contra fortelor magiei, dar si de putere vizionara, vindecare , forta si succes.
Artarul simbolizeaza echilibrul, speranta, simtul practic si este inzestrat cu darul de a aduce succes si belsug. Potrivit unei vechi superstitii , trecerea unui copil mic printre ramurile unui artar ii asigura acestuia sanatate si o viata lunga.
Plantarea unui artar in fata unei case se credea are capacitatea de a opri liliecii sa patrunda in acea locuinta.
Evenimente si traditii din luna aprilie
Luna internationala a fugii (muzicale) , instaurata pentru sarbatorirea zilei de nastere a lui Bach .In aprilie , multi muzicieni de pe diverse meridiane isi dedica o zi compunerii unei fugi.
Luna poeziei nationale , in SUA
1 aprilie - Ziua pacalelilor
7 aprilie - Ziua internationala a sanatatii
8 aprilie - Ziua (traditionala) de nastere a lui Buddha
13 aprilie - Anul nou in Tailanda , Laos si Cambodgia (anul nou kmer)
23 aprilie - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta
23 aprilie - Ziua genocidului din Armenia
25 aprilie - Aniversarea revolutiei garoafei , in Portugalia
27 aprilie - Ziua libertatii in Africa de Sud
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Luna ianuarie – Simboluri si semnificatii
Simbolurile lunii februarie
Simbolurile lunii martie
Intr-o alta varianta, se presupune ca denumirea de aprilie ar avea la baza numele grecesc al zeitei Afrodita , "Aphros " sau cel etrusc, Apru, cu atat mai mult cu cat, luna aprilie era dedicata in Roma antica zeitatii frumusetii, al carui festival (Festum Veneris et Fortunae Virilis) se desfasura in cea dintai zi a acestei luni.
In traditia populara romaneasca, aprilie este intitulat "Prier" , intrucat zilele calduroase ale acestei luni erau considerate "prielnice" inceperii noului an agricol.
Simbolurile lunii aprilie sunt urmatoarele:
Pietrele lunii aprilie: diamantul, safirul
Diamaantul si safirulntul sau "piatra inocentei" este un simbol traditional al dragostei, inca din antichitatea greceasca, semnificand, de asemenea, pacea, fidelitatea, linistea sau serenitatea.
Odinioara, se credea ca diamantul il inzestra pe purtator cu farmec si capacitatea de a atrage iubirea celor din jur.
In Grecia antic , diamantelor erau considerate a asigura invincibilitatea, motiv pentru care erau purtate pe scuturile razboinicilor.
Filozoful grec Platon descria diamantele ca fapturi vii, intrupand spiritele celeste.
Evul Mediu a consacrat diamantul drept o amuleta pretioasa, gratie careia se putea detecta o otrava strecurata in bautura sau mancare. De fapt, aceasta credinta a fost raspandita pentru a-i impiedica pe lucratorii din minele de diamant sa inghita astfel de pietre pretioas , pentru a le subtiliza.
Pe de alta parte, otrava preferata a lui Catherine de Medici, regina a Frantei din secolul XVI , consta din pudra de diamant, utilizata, adesea, pentru a-i trimite in ceruri pe dusmanii ei personali.
In Evul Mediu occidental, se permitea, la un moment dat, ca diamantele sa fie afisate drept podoabe numai de catre barbati, ca un simbol al curajului si masculinitatii lor.
Pentru a nu se face risipa de astfel de pietre rare, in secolul XIII, Louis IX al Frante , a proclamat ca numai regii pot purta diamante, interzicandu-le cu desavarsire femeilor de orice rang.
In secolul XV, in Anglia, inelele cu diamant erau numite "inele de inscris", intrucat indragostitii le foloseau pentru a-si trimite mesaje romantice, afisate pe suprafata geamurilor.
In India, oamenii din diferite caste aveau dreptul de a purta numai diamante de o anumita culoare:
preotii si conducatorii - alb, taranii si militarii - maro, negustorii - galben, clasa de jos - cenusiu.
Numai regii puteau sa-si permita sa se orneze cu diamante de orice fel de culoare.
O superstitie perpetuata pana in zilele noastre confera diamantelor puterea de a stimula intuitia.
Astfel, se crede ca un inel de logodna cu diamant, asezat de catre un pretendent pe degetul unei femei, ii daruieste acesteia capacitatea instinctiva de a stii daca petitorul este barbatul care i se potriveste.
Pe de alta parte, diamantul este cadoul traditional pentru a saizecea aniversare a casatoriei.
Safirul, cea de-a doua piatra a lunii aprilie, specifica traditiilor stravechi grecesti, romane si evreiesti, al carui nume inseamna in limba latina “albastru”, a fost considerata, de-a lungul vremii, ca un remediu de vindecare a mintii si un ameliorator al procesului gandirii .
Potrivit persanilor antici, pamantul era asezat pe o gigantica piatra de safir, bolta cereasca fiind o reflectare a albastrului acestei geme. Asemeni, diamantului, safirul era vazut ca un antidot contra otravurilor, motiv pentru care a fost purtat de numerosi regi pe parcursul istoriei.
In India, oamenii investesc multi bani in pietrele de safir, intrucat aceasta gema este considerata un puternic simbol al adevarului, loialitatii sau credintei in dragoste.
Conform superstitiei, safirul isi pierde stralucirea atunci cand este purtat de o persoana infidela.
Se crede si ca safirul este capabil sa isi concentreze energiile vindecatoare asupra oricarui om, chiar daca acesta nu este constient de actiunea indreptata asupra sa .
Potrivit unei stravechi traditii, Moise a primit cele zeci porunci inscrise pe o piatra de safir, fapt ce ii confera acestuia o sacralitate rara in domeniul pietrelor pretioase si semipretioase.
Datorita acestui aspect, safirul a fost considerat un fel de piatra divina, extrem de ravnita de familiile regale, nobilime si inalti prelati .
In astrologia vedica, safirul albastru este un insemn al lui Saturn, iar cel galben marturiseste o conexiune cu Jupiter.
Conform invataturilor stravechi, cele mai bune geme utilizate pentru amplificarea influentelor benefice ale planetelor sunt cele cat mai pure, transparente si lipsite de defecte.
Florile lunii aprilie: margareta si floarea de mazare sau sangele voinicului
Aparute, potrivit legendei, din lacrimile Fecioarei Maria, margaretele au fost asociate in antichitate cu zeita Venus si sunt folosite, pana in zilele noastre, pentru ghicitul destinului indragostitilor prin ruperea petalelor conform ritualului: “ma iubeste | nu ma iubeste”.
Margaretele au fost utilizate in magie pentru incantatii meteorologice sau in rituri de onorare a soarelui..
Cavalerii medievali purtau ghirlande din flori de margarete, impletite de catre doamnele lor, pe campurile de batalie sau in turniruri, ca semn de afectiune si aparare a onoarei iubitelor lor.
Mai multe despre acest subiect in articolul Legendele margaretei
Floarea voinicului sau floarea de mazare (Lathyrus odoratus) este asociata in limbajul florilor cu placerea fericirii supreme, placerea delicata, plecarea, despartirea, adio-ul sau “multumesc pentru timpul placut petrecut impreuna”.
Considerata drept o emblema a Angliei Edwardiene, aceasta floare era utilizata cu precumpanire in aranjamentele florale pentru nunti si dineuri.
Superstitiile britanice sustineau ca semintele florii de mazare puse in pamant inainte de ziua Sfantului Patrick aveau calitatea de a creste mai mari si mai inmiresmate.
Copacii lunii aprilie: nucul, artarul, scorusul de munte
Nucul este arborele regalitatii si profetiei.
Anticii credeau ca nucile sunt un dar adus de catre zei. De altfel, atat in antichitate cat si in Evul Mediu, nucul era considerat un copac sacru pentru spiritele noptii si vrajitoare. In numeroase legende din sudul Europei, locul in care este amplasat un nuc reprezinta un spatiu de adunare in vederea practicarii magiei si a ritualurilor pagane.
In Roma antica, nucul era un simbol al noptii si intunericului asociat, de asemenea, cu fertilitatea si erotismul sau inzestrat cu forte magice, in folclorul italian facea sa se creada ca femeile care stateau sau adormeau sub crengile lui se expuneau riscului de a ramane insarcinate.
In unele zone din Europa, exista inca obiceiul de a presara frunze sau ramuri de nuc in spatiul destinat unei petreceri de nunta.
In Italia medievala, traditia cerea ca nasterea unei fete sa fie marcata de plantarea unui nuc; inainte de nunta fetei, copacul era taiat, lemnul lui fiind folosit la crearea patului nuptial. O bautura facuta din nuci, numita “nocello” sau “cocino”, era traditionala pentru toasturile de nunta.
Scorusul de munte sau scorusul pasaresc ( sorbus aucuparia) este un arbore inzestrat cu calitatea de a proteja impotriva vrajilor.
Lemnul acestuia era folosit de romani in confectionarea runelor si in arta ghicitului in metal. Crengile scorusului de munte erau asezate deasupra grajdurilor si caselor, pentru a conferi protectie.
Acest arbore poarta si numele de scorus pasaresc, intrucat fructele lui rosii sunt o sursa de hrana pentru pasari in timpul perioadelor de iarna. Fructele scorusului contin pe coaja o mica pentagrama (simbol al protectiei), motiv pentru care scorusul de munte este numit si copacul vrajitoarelor. De aici provine simbolismul acestui arbor , de aparare contra fortelor magiei, dar si de putere vizionara, vindecare , forta si succes.
Artarul simbolizeaza echilibrul, speranta, simtul practic si este inzestrat cu darul de a aduce succes si belsug. Potrivit unei vechi superstitii , trecerea unui copil mic printre ramurile unui artar ii asigura acestuia sanatate si o viata lunga.
Plantarea unui artar in fata unei case se credea are capacitatea de a opri liliecii sa patrunda in acea locuinta.
Evenimente si traditii din luna aprilie
Luna internationala a fugii (muzicale) , instaurata pentru sarbatorirea zilei de nastere a lui Bach .In aprilie , multi muzicieni de pe diverse meridiane isi dedica o zi compunerii unei fugi.
Luna poeziei nationale , in SUA
1 aprilie - Ziua pacalelilor
7 aprilie - Ziua internationala a sanatatii
8 aprilie - Ziua (traditionala) de nastere a lui Buddha
13 aprilie - Anul nou in Tailanda , Laos si Cambodgia (anul nou kmer)
23 aprilie - Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta
23 aprilie - Ziua genocidului din Armenia
25 aprilie - Aniversarea revolutiei garoafei , in Portugalia
27 aprilie - Ziua libertatii in Africa de Sud
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Luna ianuarie – Simboluri si semnificatii
Simbolurile lunii februarie
Simbolurile lunii martie
Simbolurile lunii aprilie
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 01, 2015
Rating:
ce pot sa zik imi este de folos acest site
RăspundețiȘtergereAcuma putem sarbatorii inca 8 sarbatori in aprilie pe langa paste sa putem fi alaturi si de potughezi si africanii de sud.
RăspundețiȘtergere