Cine salveaza dragostea ? | O poveste cu talc

Se spune ca , la inceputurile lumii, Creatorul adunase toate sentimentele si trasaturile umane pe una si aceeasi corabie , care naviga catre pamantul gazduind oamenii inca nesimtitori. Chiar inainte de a ajunge la destinatie , vasul s-a izbit de o stanca si toate sentimentele s-au repezit inspaimantate sa ajunga la o barca de salvare.

Nu se stie de ce, poate datorita naturii ei visatoare, Dragostea a intarzit sa ajunga pe punte. Corabia incepea deja sa se scufunde , iar ea a privit cu speranta in jurul ei.
Sentimentul Prosperitatii parea sa ii fie cel mai apropiat , asa ca Dragostea i-a strigat : " Poti sa ma iei si pe mine ?"
"Vai , nu cred ca se poate " , i-a raspuns grabita Prosperitatea , " vezi tu , barca imi este plina de bogatii , de aur , argint si diamante si nu mai am loc pentru tine "
Vanitatea se pregatea si ea sa isi desprinda barca de vas , asa ca Dragostea a facut apel la ea : " Te rog, ia-ma si pe mine. Nu mai este mult si corabia se va duce la fund ."
Vanitatea i-a raspuns cu nasul pe sus : " Nu ai ce cauta barca mea . Parca vad ca o sa mi-o murdaresti cu picioarele tale murdare."
Tristetea tocmai incepuse sa traga din vasle , iar Dragostea i-a cerut si ei ajutorul , dar nici de aceasta data nu a avut succes .Tristetea i-a zis ingandurata :" Nu , nu pot sa te iau cu mine. Sunt asa de melancolica , incat nu as suporta pe nimeni in apropierea mea."
Fericirea era atat de absorbita de ea insasi incat nici macar nu a luat in seama apelurile de ajutor ale Dragostei.
Parasita de toata lumea si ingrozita de iminentul naufragiu , Dragostea aproape ca se resemnase atunci cand a auzit o voce ferma : " Vino in barca mea , te voi duce eu pana la tarm." Fara sa mai arunce vreo privire catre salvatorul ei , Dragostea s-a aruncat in barca si a lesinat pe loc datorita framantarilor de pana atunci.
Atunci cand s-a trezit intinsa pe pamant ferm , Dragostea a vazut pe aproape Cunoasterea si a intrebat-o : " Stii tu oare cine mi-a dat o mana de ajutor atunci cand toti cei din jurul meu ma parasisera ?"
"Cunoasterea a suras binevoitoare si i-a raspuns : "Desigur, Timpul a fost acela care te-a salvat."
"Bine , dar de ce i-ar pasa Timpului atat de mult de mine ?" , s-a minunat Dragostea.
Cuvintele Cunoasterii au venit parca de la sine : " Pentru ca numai Timpul iti cunoaste adevarata maretie si tot ce iti sta in putinta. Numai Dragostea poate aduce pacea si fericirea pe acest pamant."


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:


Ceapa | O poveste cu talc

Comoara | O poveste cu talc

Hotul cel sfant | O poveste cu talc