Mantra si duhul din lampa | O poveste cu talc

Intr-o dimineata, un om sarac din India s-a trezit, ca de obicei, cu matele ghioraindu-i de foame si cu numai o rupie in buzunar. Cum foamea nu ii dadea deloc pace, a pornit catre piata, in speranta ca va putea cumpara cateva fructe stricate cu ultimul lui banut.

Odata ajuns printre targovetii laudandu-si zgomotos marfurile, privirea i-a fost atrasa fara voie de un barbat imbracat in haine alese, tinand in maini o frumoasa lampa cu ulei pe care era lipita o eticheta cu pretul: “1 rupie."

Nevenindu-i sa-si creada ochlor, omul cel sarac a intrebat daca nu cumva este vreo smecherie la mijloc.

“Nu , nu este nici o pacaleala," i-a raspuns ciudatul vanzator, “ lampa costa intr-adevar numai o rupie." Apoi, i-a explicat ca in lampa traieste un duh care are puterea de a indeplini orice dorinta.

“Atunci de ce vrei sa o vinzi?”, a intrebat cu mirare omul cel sarman.

“Ei bine, duhul din lampa nu are deloc astampar si devine uneori ori foarte sacaitor," i-a impartasit in soapta barbatul. ”Iar, daca nu ii dai atentie, incepe pe nepusa masa sa iti ia inapoi tot ce ti-a daruit."

“In cazul asta," a zis omul sarac, “daca spui ca nu iti mai face de trebuinta, am sa cumpar eu lampa."

Imediat ce a ajuns acasa, omul a frecat cu mainile tremurande lampa, iar duhul s-a ivit intr-o clip , intreband: “ Cum pot sa te slujesc, stapane?”

“Pregateste-mi o masa demna de un rege," i-a poruncit omul cel sarman.

In cateva secunde, duhul i-a adus pe masa un pranz mai mult decat imbelsugat, alcatuit din 87 de feluri de mancare.

Bietul om macinat de foame a ramas inmarmurit de incantare, dar abia a inceput sa guste din felurile alese ca geniul s-a itit in fata lui, intreband iarasi: “Cum pot sa te slujesc, stapane?"

De frica ca nu cumva sa ii ia de pe masa toate bunatatile, omul i-a poruncit: “ Construieste-mi un castel maret, asemeni celui al unui maharajah!”

In numai cateva clipe, el s-a trezit in interiorul unui palat urias, incarcat de bogatii. I-ar fi placut sa porneasca in explorarea lui, dar duhul i s-a infatisat din nou, spunandu-i: “ Cum pot sa te mai slujesc, stapane?”

Cu adevarat, duhul iti indeplinea pe loc orice dorinta dar, daca nu il luai in seama, iti lua inapoi darurile la fel de repede precum ti le adusese.

Necajit si ingandurat, omul cel sarman s-a dus la inteleptul satului, pentru a-i cere indrumare. Dupa ce a stat la sfat vreme de cateva ore, omul i-a cerut duhului: “Ciopleste un stalp din cel mai inalt copac pe care il vei gasi in padure si infinge-l in pamant." Plin de sargauinta, ca de obicei, duhul si-a dus la indeplinire sarcina cat ai clipi din ochi. “Iar acum, duhule, urca si coboara in continuu de pe stalp pana cand iti spun eu sa te opresti."

Duhul a pornit ca din pusca sa escaladeze si sa se dea jos de pe stalp, iar omul si-a mancat pe indelete pranzul, si-a explorat palatul si a tras un pui de somn.
Atunci cand, impreuna cu inteleptul satului, a mers sa vada ce mai facea duhul , l-a gasit tragand aghioase la poalele stalpului.

“La fel este si cu duhul gandirii din fiecare om," a explicat inteleptul. “El este plin de neastampar in incercarea de a-si satisface orice dorinta, imprastiindu-ne astfel viata. Stalpul este, de fapt , un instrument numit “mantra." Coborandu-l si urcandu-l la nesfarsit, mintea noastra agitata este tinuta ocupata pana cand cade la pamant adormita. Numai in acest fel sinele nostru adevarat se poate bucura in aceasta lume."


Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:


Molia indragostita de o stea | O poveste cu talc

Lupta dintre bine si rau | O poveste cu talc

Ucenicia lui Platon pe langa Socrate | O poveste cu talc