Schopenhauer despre femei | Barbatii si filozofia lor misogina

Eseul "Despre femei" al lui Schopenhauer exprima un dispret visceral, primar , primitiv al barbatilor fata de femei. Este o scriere ce poate fi deliciul barbatilor ce vad in femeie un obiect , sexual sau domestic , iar pentru femei reprezinta un afront si o aducere aminte a umilintelor la care au fost si continua sa fie supuse ca urmare a unor diferente anatomice , emotionale si spirituale. Din fericire, evolutia umanitatii a ajuns sa contrazica aprecierile negativiste ale filozofului pesimismului si a dovedit ca femeile pot excela in orice domeniu al spiritualitatii si artei , inclusiv in pictura. Desi Cioran a preluat cumva stafeta filozofica a lui Schopenhauer, el a descoperit o dimensiune transcendenta a femeii si a vazut-o ca o expresie a paradisului nostru pierdut. In randurile de mai jos, va ofer o varianta rezumata a celebrului eseu al lui Arthur Scopenhauer "Despre femei" ...

Natura femeii

Nu trebuie decat sa observi felul in care este alcatuita femeia pentru a-ti da seama ca ea nu este destinata unor mari eforturi fizice sau mentale. Ea isi ispaseste vina vietii nu prin activitate , ci prin suferinta , prin durerile nasterii , grija fata de copii si supunerea fata de barbat , caruia trebuie sa ii fie un rabdator si incurajator tovaras.Marile suferinte , bucurii sau straduinte nu sunt facute pentru ea ; viata ei trebuie sa se scurga mult mai linistit , banal , bland decat cea a barbatului , fara a fi in mod esential fericita sau nefericita.

Femeile sunt mai potrivite ca doici si invatatoare a copilariei noastre timpurii , cu atat mai mult cu cat ele insele sunt copilaroase , marginite si prostute , intr-un cuvant sunt ca niste copii mari pe de-a intregul vietii lor , intr-un fel de stadiu intermediar intre copil si barbat , cel din urma fiind adevarata fiinta umana. Nu trebuie decat sa observi cum se joaca o fata (o tanara femeie) cu un copil , dansand si cantand impreuna cu el toata ziua , si apoi sa te intrebi ce ar face in locul ei un barbat animat de cea mai mare bunavointa din lume.

Arme naturale

Natura a avut in vedere in femeie un lucru care , in termeni teatrali, ar putea fi numit efect de scena : a inzestrat-o cu o foarte mare frumusete si farmec doar pentru cativa ani , cu pretul restului vietii ei , astfel incat pe parcursul acestor cativa ani sa poata captura imaginatia unui barbat care sa devina insufletit de dorinta de a o sprijini in mod onorabil , intr-o forma sau alta , pentru tot restul vietii ei , un lucru pe care acesta nu l-ar face altfel , din consideratii pur rationale. In acest fel , natura a echipat femeia , la fel ca pe toate creaturile ei , cu instrumente si arme pentru a-i asigura existenta , la care apeleaza exact atunci cand are nevoie de ele ; in aceasta intreprindere , natura a actionat cu obisnuita ei economie. Pentru ca , asa cum furnicile femele isi pierd aripile dupa imperechere , acestea devenind de prisos , la fel femeia isi pierde , de obicei , frumusetea dupa una sau doua sarcini , probabil din acelasi motiv.

Adevarul femeii

Defectul fundamental al caracterului femeii este lipsa unui simt al justitiei. Acesta isi are originea , de la bun inceput si in primul rand , in lipsa ei de ratiune si de capacitate a reflectiei , dar este accentuat de faptul ca , ca sex slab , ea inclina sa se bazeze nu pe forta ci pe viclenie ; de aici provine subtilitatea ei instinctiva si tendinta ei indestructibila de a spune minciuni .Caci, asa cum natura a dotat leul cu gheare si dinti , elefantul cu colti de fildes , mistretul cu colti , taurul cu coarne si sepia cu cerneala , la fel a echipat femeia cu capacitatea disimularii ca mijloc de atac si aparare , si a transformat acest dar intr-o forma de putere , asa cum a inzestrat barbatul sub forma tariei fizice si a puterii de a rationa. In acest fel, disimularea este innascuta in ea si, in consecinta , poate fi regasita atat in cea mai proasta cat si in cea mai isteata femeie. Apelul la disimulare in orice ocazie este un lucru la fel de natural pentru femeie ca si la un animal care recurge la mijloacele lui de aparare atunci cand este atacat ; iar atunci cand procedeaza in acest fel , ea simte , intr-o anumita masura, ca nu face nimic decat sa isi exercite drepturile. O femeie intru totul sincera , care nu practica deloc disimularea , este poate o imposibilitate ; din acest motiv , femeile pot descoperi disimularea altora si, din aceasta cauza, nu este bine sa incerci sa apelezi la ea in cazul lor. Iar acest defect fundamental al femeilor , impreuna cu tot ce este asociat cu el , lasa cale libera falsitatii , lipsei de loialitate , inselaciunii , ingratitudinii, etc. Tocmai de aceea, se ridica un semn de intrebare asupra posibilitatii de a le permite femeilor sa faca vreun juramant.

Farmecele feminine

Numai un intelect masculin incetosat de dorinta sexuala poate numi sexul subdezvoltat , ingust in umeri , lat in solduri si scurt in picioare drept sex frumos ; caci numai prin mijlocul acestei dorinte apare impresia de frumusete. Mult mai potrivit decat sexul frumos , femeile ar trebui etichetate ca sexul "inestetic" .Ele nu au vreun simt real sau receptivitate nici pentru muzica , nici pentru poezie, nici pentru artele plastice ; daca pretind ca poseda asa ceva , ele nu fac decat sa mimeze astfel incat sa se faca placute. Acest lucru apare datorita faptului ca sunt incapabile sa aiba vreun interes obiectiv, pur si dezinteresat , asupra vreunui subiect, iar cauza rezida , cred, in cele ce le voi spune mai departe. Barbatul se straduieste in orice pentru a avea o dominatia directa asupra lucrurilor , fie prin intelegerea lor , fie prin subjugarea lor. Dar femeia este , oriunde si intotdeuna, orientata doar catre o dominare indirecta , care este obtinuta prin intermediul barbatului , el fiind singurul dominat direct de catre femeie. In acest fel, este in natura femeii de a considera orice drept un mijloc de a captura barbatul , iar interesul ei in orice altceva nu este decat disimulat , fiind doar un drum ocolit pentru cochetarie si mimica.

Absenta duhului (geniului)

Nimeni nu se poate astepta la ceva de la femei daca se ia in considerare ca cel mai eminent cap al intregului sex slab s-a dovedit incapabil sa ajunga la cel putin o singura realizare cu adevarat mareata , autentica si originala in arta , ori sa creeze ceva cu o valoare neperisabila ; acest fapt se intrevede cel mai evident in pictura , femeile nefiind in stare sa deprinda tehnica acestei arte .Ele se ingramadesc sa picteze cat mai mult , dar nu exista nici o opera plastica de valoare realizata de catre femei , pentru ca le lipseste intru totul obiectivitatea mintii , o calitate pe care pictura o necesita in primul rand. Exceptiile izolate si partiale nu au cum sa contrazica regula ; femeile , ca si intreg , sunt si raman incurabile si absolute filistine .Astfel, gratie absurdului aranjament prin care impartasesc rangul si titlul sotului lor , ele nu fac decat sa-l imboldeasca pe acesta catre ignobilele lui ambitii.Ele sunt " sexus sequior" , sexul inferior in orice privinta .Trebuie sa fim indulgenti fata de slabiciunea lor , dar a le onora este ceva ridicol peste masura si ne diminueaza chiar si in ochii lor.

Venerarea insipida a femeilor

Oamenii din antichitate si din Orient au stiut cum sa considere femeia ; ei au fost constienti de locul potrivit al unei femei cu mult mai bine decat noi , cu galanteria franceza veche a noastra si insipida venerare a femeilor care a inflorit datorita stupiditatii crestino-teutonice si care a servit numai pentru a le face pe femei mai nerusinate si arogante , amintindu-ne uneori de maimutele sacre din Benares care , constiente de sanctitatea si inviolabilitatea lor , si-au luat libertatea de face tot ce poftesc.

Monogamia si 'filles de joie"

In partea noastra monogama a lumii , a te casatori inseamna a-ti imparti drepturile si a-ti dubla indatoririle. Dar , daca legea le permite femeilor drepturi egale cu barbatii , ar trebui sa le ceara sa aiba si aceleasi capacitati de gandire ca si ale barbatilor. Cu cat aceasta lege le garanteaza femeilor mai multe drepturi si privilegii care depasesc abilitatile lor naturale , cu atat mai mult se micsoreaza numarul femeilor care pot avea parte de aceste beneficii ; asa ca cele care raman pe dinafara sunt lipsite de drepturile lor in favoarea acelor putine care primesc aceste privilegii ; intrucat , datorita pozitiei speciale de care se bucura femeile , ca o consecinta a monogamiei si a legilor care o insotesc , care le pun pe aceeasi pozitie ca si si barbatii (lucru ce nu corespunde realitatii) , barbatii prudenti si grijulii ezita de multe ori inainte de a face un astfel de sacrificiu , ce presupune intrarea intr-o intelegere inechitabila .In acest fel , in relatiile poligame , orice femeie poate sa aiba grija de ea insasi , dar in relatiile monogame ele sunt limitate si raman o multime de femei fara sprijin care nu fac decat sa vegeteze ca fete batrane si , in cel mai rau caz , sunt obligate sa se supuna unor munci grele pentru care nu sunt potrivite ca si constitutie , sau devina "filles de jois" (prostituate) , a caror viata de "placere" , potrivit circumstantelor, este necesara pentru satisfacerea barbatilor a caror sarcina este de a mentine virtutea acelor femei favorizare de soarta . . In Londra exista 80.000 de prostituate si ce rost ar avea ca ele sa se sacrifice pe altarul monogamiei ? Aceste femei sarmane atarna in balanta inevitabila si complementara a "doamnelor" europene , inzestrate cu atata aroganta si ifos. Din punctul de vedere general al femeilor , monogamia este asadar un real beneficiu ; intrucat , nu apare nici un motiv rational pentru care un barbat nu si-ar lua o doua femeie pentru ca cea dintai sufera de o boala cronica , sau este infertila , ori a ajuns in timp prea batrana pentru el.

Nici un argument in plus pentru monogamie

Nu exista nici un argument contra poligamiei ; ea este intalnita in fapt oriunde si singura intrebare este cum sa o reglementam. Cu totii traim in poligamie , cel putin pentru o vreme si pentru a ne simti bine. De vreme ce fiecare barbat are nevoie de mai multe femei , nu ar trebui sa fie nimic care sa il limiteze sa fie liber, atata timp cat el poate intretine mai multe femei. In egala masura , acest lucru ar insemna ca el sa aduca femeile la nivelul pozitiei sale indreptatite si naturale , adica sa le subordoneze , si sa purceada catre abolirea legii "doamnelor" , cu pretentiile ei ridicole de respect si veneratie ; in acest caz , vor exista doar femei si nu vor mai aparea "femei nefericite" , de care Europa este incarcata in prezent.

Proprietate si mostenire

In India , nici o femeie nu este independenta ci , conform legii lui Manu , ea este sub conducerea tatalui ei, sotului ei, fratelui sau fiului ei. Desigur , este un lucru revoltator ca ea sa se jertfeasca pe rugul sotului ei decedat , dar este , de asemenea, strigator la cer , ca ea sa risipeasca banii defunctului ei barbat cu concubinii , bani pe care decedatul s-a straduit toata viata sa ii faca pentru a le aduce ajutor copiilor lui. Fericiti sunt acei ce stiu sa mearga pe drumul de mijloc , "medium tenuere beati".

In aproape toate natiunile , stravechi sau moderne , chiar si pe timpul hotentotilor , proprietatea revine mostenitorului pe linie masculina , si numai in Europa are loc o deviere .O abatere care nu se intampla , totusi , in randul nobilimii.

Proprietatea , care a le-a cerut barbatilor atat de multi ani de munca si stradanii , si a fost castigata cu pretul depasirii unor mari dificultati , poate sa ajunga oare in mainile unor femei, care prin lipsa lor de ratiune , ajung sa o risipeasca in scurt timp sau intr-un mod prostesc ? Acest lucru este o nenorocire si ceva gresit , intamplat adeseori , care ar trebui impiedicat prin limitarea drepturilor femeilor de a mosteni. In opinia mea , cel mai bun aranjament ar fi ca femeile , indiferent daca sunt vaduve sau fiice , sa nu primeasca mai mult decat le trebuie pentru a-si duce traiul zilnic sau a plati datoriile proprietatilor , iar restul de capital sa fie indreptat catre descendentii pe linie masculina. Oamenii care fac bani sunt barbatii , si nu femeile , si de aici rezulta ca femeile nu sunt indreptatite nici sa primeasca neconditionat o posesiune , nici sa fie invrednicite cu administrarea uneia . Atata vreme cat banii, in adevarata acceptiune a cuvantului , sunt destinati sa ajunga la ele ca si mostenire , ele ar trebui sa nu dispuna de ei dupa bunul lor plac. In acest caz , ar trebui ca un administrator sa le tina sub control , atat pe ele cat si pe copiii lor, ca sa se evite cat de cat cheltuirea nejustificata a banilor.


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Teoria lui Platon despre dragoste | Dialogul socratic "Banchetul"

Semnificatia simbolurilor chinezesti Yin si Yang