Superstiții de Bobotează | Tradiții și obiceiuri de 6 ianuarie

Sărbătorită în fiecare an pe data de 6 ianuarie, Boboteaza, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, din 7 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, marcând purificarea prin apă, alungarea duhurilor şi creaturilor malefice, care au ieşit la iveală cu prilejul noului an şi presimţirea timidă, dar sigură, a primăverii; până la Bobotează, este dricul iernii, dar de la ea încolo piere gerul şi iarna este pe ducă. Curăţirea gospodăriei de diavoli, moroi, şerpi, purici, boli, dar şi de influenţa oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate, au loc, toate, prin intermediul apei sfinţite sau ale agheazmei.

Botezul Domnului de Daniel Bonnell

Până la de 30 de ani, Iisus şi-a tăinuit puterile şi a încercat să nu iasă în evidenţă, întrucât, printre evrei, nu se îngăduia ca cineva să devină învăţător sau preot decât după această vârstă. Atunci când a împlinit hărăziţii ani, harul Domnului a coborât peste Hristos, iar Ioan, fiul lui Zaharia, a fost chemat să îl boteze pe Iisus în apele Iordanului, ca pe cel ce îşi luase asupra lui păcatele întregii lumi.
Momentul Botezului  Domnului este consemnat în multe credințe și legende românești.

• Astfel, se zice că, atunci când Ioan Botezătorul şi-a început sfânta îndatorire a stropirii lui Iisus cu apă sfinţită, diavolii s-au arătat în număr foarte mare pe râul Iordanului, începând a trăzni şi a bubui, astfel încât să întrerupă sacra ceremonie. Faţă de acestea, Dumnezeu le-a dat poruncă preoţilor să citească şi să sfinţească apele, iar oamenii au pornit să piște pe alocuri gheața, aşa că, diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat în apă, lumea scăpând de cea mai mare parte dintre ei.
• Într-o altă poveste străveche, se spune că, atunci când preoţii îşi înmoaie crucea în râu cu ocazia Bobotezei, dracii ies din apă până se termină sfinţirea şi rătăcesc pe câmpuri şi islazuri ajungând, adeseori, să fie sfârtecati de către lupi. De aceea nu este bine să laşi haine la uscat, în ziua Botezului Domnului, căci diavolii îşi caută scăpare, ascunzându-se sub ele. Oricum, două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămăşile, căci diavolii abia aşteaptă să se agaţe de ele.
• O legendă populară istoriseşte despre faptul că Adam s-ar fi legat în scris faţă de Necuratul să îi dea pe mână toate sufletele, atât cele curate cât şi cele necurate. Dumnezeu l-a trimis în solie pe Sfântul Neculai, să îl întrebe pe diavol cum se poate lua înapoi acel legământ, iar acesta a răspuns că nu poate fi recuperat decât de cel care se naşte din fecioară şi este botezat de două ori. Infernul se umpluse de suflete, în majoritatea lor curate, aşa că, Dumnezeu şi-a făcut milă şi a trimis pe pământ pe Iisus, născut din Fecioara Maria. Cu ocazia botezului înfăptuit de Ioan asupra lui, Hristos a trimis trei lumânări aprinse sub ape, ce au ajuns până în străfundurile mării şi au ars înscrisul făcut de Adam cu dracul. 
• În unele regiuni, o tradiţie adânc înrădăcinată stabilea să se tragă focuri de armă şi să strige "Chiraleisa", odată cu ieşirea preoţilor din biserica cu crucea de Bobotează, întrucât larma făcută de pescari se asemăna zgomotului făcut de gheaţa crăpată sub pasul lui Isus, atunci când a păşit în Iordan şi a călcat peste lespedea pe care era înscrisă greşeala făcută de Adam faţă de diavol.
• În ziua Botezului Domnului, dacă strigă din răsputeri "Chiraleisa," oamenii capătă forţă şi vlagă, iar bolile, necurăţeniile şi fiarele le simt vrednicia şi se ascund în toate ungherele pământului- în adâncurile codrului, până la Sfântul Andrei, când ies iar la iveală şi îşi fac de cap până la Crăciun.
• Dacă vrei să fii ocolit de boale tot anul, trebuie, ca de Bobotează, atunci când se cufundă steagul în râu, să te speli pe dată cu câteva mâini din apă curgătoare.
• Într-un alt obicei, numit Iordaneala, oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, astfel încât, să fie sanatatosi de-a lungul întregului an.
• Când ajungi acasă, după slujba de Botezul Domnului, trebuie să stropeşti cu agheasmă casa, gospodăria, vitele şi fântâna. În acest fel, izgoneşti dracii, care nu se pot ascunde, decât în apă stătută. Agheasma nu se împrăştie, potrivit unor credinţe, şi peste cai, căci ei sunt mereu nesătui şi îi poţi găsi şi morţi cu iarbă în gură. De altfel, dracul nu se poate preface în oaie, bou, sau porc, animale binecuvântate de Dumnezeu, ci numai în cal, om sau iepure.
• Pentru bunul mers al culturilor, se botează cu agheasmă sămânţa ce urmează a fi pusă în pământ.
• Gospodinele fac o turtă din agheasma cu cenuşă, să o aibă la îndemână pentru a curăţa vasele ce se pot spurca în decursul anului.
• În unele zone folclorice, nevasta făcea două pâini, una mare şi o alta mică. Pe cea mare o dăruia popii când sosea cu căldăruşa de Bobotează, iar cea mică era dată vitelor, ca să aibă sănătate.
• În ziua de Bobotează, se deschid cerurile şi îngerii păzitori coboară şi le şoptesc la ureche fetelor şi flăcăilor necăsătoriţi ce noroc vor avea în iubire. După ce termină slujba la rău şi se întorc spre biserica, preoţii dau cu agheasmă spre peţitori, iar, din această zi, feciorilor li se îngăduie să mergă pentru a vedea şi a peţi fetele.
• Agheasma este prielnică pentru dragoste, măritiş şi credinţa în iubire. Imediat după ce s-a luat agheasmă, fetele se îmbăiază de trei ori în ea , ca să se strângă băieţii la ele, aşa cum s-a strâns poporul la malurile Iordanului. Dacă de Bobotează, o fată sau un băiat alunecă şi cade la pământ, este sortit(a), se pare, să se căsătorească în acel an; după o altă credinţă, va muri până se încheie anul. Dacă o fată de măritat zăreşte în ziua de Botezul Domnului, înainte sau după slujbă, un flăcău călare pe un cal alb, ea se mărită negreşit în acel an.

Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Superstitii despre iarna | Obiceiuri si traditii de iarna
Zapada in citate, aforisme, maxime
Iarna in citate , aforisme , maxime , statusuri