Cum ma lupt eu cu criza

Bai, cand a venit chestia asta, criza, eu tocmai ma chinuiam sa vand barca familiei , asa ca nu prea am avut mult timp s-o iau in seama. Ce-i drept , m-am gasit cu alti administratori de bloc ( noi suntem un fel de organizatie secreta, un soi de masonerie, dar, psst , nu mai spuneti la nimeni, ca m-am scapat ...) si mi-au trancanit ei niste baliverne despre norii negri care cica se adunau peste blocurile patriei noastre .Chestia e ca tocmai se faceau noi alegeri la blocul meu, si nu avea rost sa ii mai bat la cap pe locatari cu prostiile astea. Aveau , tovarasii, destule necazuri. Asa ca , ce mi-am zis ... Ia sa-i mai scutesc de la plata intretinerii si sa creada ca traiesc pe gratis in blocul meu (ca daca sunt administratoare, insemneaza ca blocul este al meu , sau blocul sunt io ), ca sa ma aleaga cu inima curata si ferice ! Zis si facut ! N-am avut nici un fel de probleme cu realegerea , dar habar nu aveau saracii ca o sa isi plateasca darile cu varf si indesat, cu penalitati si toate celea !

Cand m-am vazut din nou sefa, n-am mai trecut nimic cu vederea si auzul . Pe aia ce aveau datorii mai mari decat casa sau apartamentul i-am aranjat sa paraseasca blocul , si sa nu ma mai bata la cap cu copiii si pensiile lor de 2 lei si 25 de bani. Nu avem nevoie de paraziti in spatiul nostru comunitar ! La munca tovarasi , la munca ! N-aveti unde munci privatizati-va .Uite, cel mai serios locatar din bloc e nea Gigi, cersetor cu brevet la biserica din cartier. Pe langa asta, face mari servicii comunitatii, adunand cu sarguinta , zi de zi, peturile din cosurile de gunoi din zona. Asta da exemplu de privatizare si vointa de a avea mai mult decat o singura slujba. De aia, le zic mereu la toti : "Ba, nu mai frecati menta si pune-ti umarul si degetarul la treaba ! "

Nici eu nu stau degeaba (nu-i deloc pleonasm , poti sta si muncind) , asa ca mi-am cautat o noua oportuimunitate de a aduce contributii la fondul si fundalul statului. Ce-i drept, nu am nimerit-o din prima...Am vrut sa imi fac un magazin de vise , dar cica nu aveam destul de multe vise in patrimoniu. Plus ca erau deja cam prea multi visatori prin bloc , care , daca nu aveau cu ce sa isi ia o etnobotanica , trageau, saracii , din greu , la punga cu aurolac . Ca sa nu mai zic ca nu eram inscrisa in asociatia de locatari care trebuia ... Fara nici o ezitare , am migrat la o alta organizatie, independenta, care sustinea miscarea "spaga sana in corpore barosana" , si , cat ai clipi , mi s-a aprobat o noua firma, magazinul de fluturi. La cati viermi sunt in jur, am zis eu in sinea mea , fac fluturi la greu. Treaba e ca nu mi-am dat seama care-i spilul, ca-i cam nasol sa ii convingi pe viermi sa isi puna aripi si sa zboare. Asa ca , cum va spusei mai inainte , i-am zburat eu din bloc pe locatarii cu datorii mai mari decat caii verzi de peretii lor acoperiti cu mucegai. Bai, n-ai platit intretinerea , zbori din bloc, cu sau fara aripioare ! Domle, era inadmisibil sa mai pastrez in locasul sfant al administratiei mele atatia trantori .Ce daca erau acolo chiar de cand se dadu-se blocul in folosinta , ca erau batrani , pensionari sau mai stiu eu ce ! Blocul trebuie sa fie eficient, sa dea randament. Oamenii nu conteaza, blocul este pe primul loc ! Chestia a inceput insa sa se imbacseasca de catva vreme ... Mai am in bloc numai cativa locatari ... Ii conving eu sa ma aleaga din nou, asta nu-i o problema , da' cum sa plateasca cativa oameni si liftul, si incalzirea si lumina de pe scara blocului ? Poate imi dati niste idei... Oricum, v-am aratat eu cum se lupta cu criza ! Ba, criza nu exista, e numai in capul vostru !

Copyright © diane.ro. 2011