11 ianuarie – Sarbatori , traditii si obiceiuri religioase

Potrivit traditiilor religioase, ziua de 11 ianuarie este dedicata Sfantului Teodosie cel Mare, Sfantului Vitalie, Sfintei Honorata, si era asociata cu sarbatoarea “arderii butoiului”, precum si cu festivalurile romane Carmentalia si Juturnalia.
In credinta populara romaneasca, Sfantul Teodosie era intemeietorul vietii monahale, ziua lui fiind respectata mai ales de catre oamenii sterpi si de femei (in special cele insarcinate).Sfantul Teodosie era rau de arsuri si se “tinea” ca pavaza fata de naluciri si visuri rele, protectie a copiilor, vitelor si viteilor, si aparare impotriva cutremurelor.


Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin - ortodoxe pe 11 ianuarie

Cuviosul Teodosie cel Mare, incepatorul vietii de obste

Cuviosul Vitalie


Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin - ortodoxe rit / stil vechi pe 11 ianuarie

Pomenirea sfintilor paisprezece mii de prunci, ucisi de Irod ; Pomenirea tuturor crestinilor si fratilor nostri ce s-au savarsit de foame, de sete, de sabie si de frig ; Pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Marcel, staretul Manastirii Achimitilor, adica a neadormitilor ; Pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Tadeu Marturisitorul
Vezi : Ortodoxia.md


Sarbatori, traditii si obiceiuri romano - catolice pe 11 ianuarie

Sfanta Honorata, Fecioara

Sfanta Honorata, calugarita la manastirea din Pavia, Italia, a fost rapita, la un moment dat, de catre conducatorul germanic, Odoacer. Fratele ei, episcopul din Pavia, a rascumparat-o si a adus-o inapoi la manastire.

Sfantul Teodosie, abate


Sarbatori, traditii si obiceiuri greco - catolice pe 11 ianuarie

Cuviosul Teodosie cel Mare, incepatorul vietii de obste


Alte sarbatori si traditii pe 11 ianuarie

Arderea butoiului (Burning the Clavie)

Sarbatoarea “arderii butoiului” (“The Burning of the Clavie”), sau Vechiul An Nou, are loc pe 11 ianuarie , in Burghead , un sat de pescari din regiunea Moray , Scotia. Locuitorii din aceasta localitate taie un butoi de smoala intr-o parte mai mare si una mai mica, bucata mai mare faramitand-o si indesand-o, impreuna cu lemn si smoala, in cea de mai mica dimensiune. Dupa aceea, ei inchid butoiasul cel mic, si il fixeaza in varful unui stalp gros (folosind cuie faurite de fierarul satului, batute nu cu ciocan cumparat de la pravalie, ci cu o piatra) . La apusul soarelui, sateanul desemnat drept “regele butoiului”, da foc polobocului si conduce o procesiune de-a lungul careia butoiul este rostogolit prin toata localitatea si prin portul acesteia. Procesiunea se opreste in dreptul caselor oamenilor de vaza, in fata carora se arunca cate o bucatica din poloboc, un obicei despre care se spune ca aduce noroc celor ce locuiesc acolo.Dupa aceea, se merge pe o coasta inalta din apropierea localitatii, unde, cu ajutorul butoiului, se aprinde un foarte mare foc. La finalul festivitatilor, se lasa butoiul aprins sa se rostogoleasca catre vale. Oamenii aduna bucatele din el, folosindu-le apoi pentru a aprinde focul de Anul Nou, un foc avand menirea de a tine departe vrajitoarele si spiritele rele vreme de un an. Se spune ca aceasta sarbatoare ar fi de origine romana, scandinava sau druidica.

Carmentalia

Sarbatoare celebrata in Roma antica, intre 11 si 15 ianuarie. Zeita Carmenta era vestita pentru darul profetiei, fapt pentru care mai ales femeile ii frecventau templul din apropiere de Porta Carmentalis, o poarta situata in partea de sud a Capitoliului.De asemeni, Carmenta era o zeita ocrotitoare a nasterilor, luna ianuarie fiind situata la noua luni dupa aprilie, perioada cea mai populara pentru nunti in Roma antica. Carmenta avea propriile preotese, a caror principala sarcina era pregatirea ofrandelor constand din grane sau cereale. Preotesele zeitei, numite “Carmente”, erau asemanatoare unor moase, femei mai in varsta pricepute sa aduca pe lume copiii si sa le prooroceasca norocul.

Juturnalia

Potrivit lui Vergiliu, Juturna era sora lui Turnus, regele din Rutuli. In schimbul virginitatii ei, Jupiter i-a daruit nemurirea.Dupa aceea, ea a fost transformata intr-o fantana purtandu-i numele, in apropiere de Numicus, raul in care a fost gasit cadavrul lui Eneas. Apele acestei fantani erau folosite pentru sacrificii in onoarea zeitei romane Vesta, crezandu-se ca au mari puteri vindecatoare. Juturnalia, sarbatoarea ce o onora pe Juturna, era respectata mai ales de catre lucratorii apeductelor si fantanilor.De asemeni, Juturna era celebrata cu ocazia festivalului Vulcania, de pe 23 august, ca protectoare impotriva focului.



Copyright diane.ro . 2012

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Nascut pe 11 ianuarie – Horoscop general | Profil astrologic

9 ianuarie – Sarbatori , traditii si obiceiuri religioase

10 ianuarie – Sarbatori , traditii si obiceiuri religioase