Duminica lasatului sec de carne – Traditii si obiceiuri

Duminica lasatului sec de carne, sau duminica Infricosatoarei Judecati, marcheaza o saptamana de tranzitie (numita, Saptamana alba) pana la inceperea Postului Pastilor (Postul Mare), de-a lungul careia nu se mai mananca carne, ci numai oua, branza si peste de doua ori pe zi, si numai o singura data pe zi miercurea si vinerea. Infricosatoarea Judecata are menirea de a aduce aminte, inainte de intrarea in post, de ziua in care Fiul Omului va aduna neamurile in fata tronului sau, despartind oamenii, asezandu-i la dreapta sa pe cei neprihaniti, ce vor merge in imparatia vesnica, si la stanga sa pe cei pacatosi, ce vor fi meniti flacarilor iadului (Matei 25: 31-46). Asupra acestor aspecte se insista cu precadere la Slujba Utreniei Duminicii Lasatului secului de carne.

In traditiile populare romanesti, duminica lasatului sec de carne era consacrata "legarii granelor", "baterii alvitei" si obiceiului Alimori.

Legarea granelor consta din ritualuri prin care pasarile erau impiedicate sa se atinga de semintele semanate pe camp. Oamenii se fereau sa se atinga de grane toata ziua, iar spre seara se dadeau pasarilor boabe (dupa ce erau tinute in gura) sau mancarea ramasa de la masa, rostindu-se "Cum nu vad eu acum nimic, asa sa nu vada nici pasarile holda mea"(in acest caz, incantatia trebuia sa fie spusa cu ochii inchisi), sau "Pasarile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiti indestulate si de la holdele mele oprite", ori "Pasari, pasaricile mele, veniti si va mancati a voastre bucate si nu le mancati pe ale mele".

Baterea alvitei presupunea agatarea de un cui fixat in tavan a unei ate, la capatul careia era legata o bucatica de alvita ce trebuia sa ajunga pana la pieptul copiilor, cei mici intrecandu-se apoi sa o prinda cu gura, fara a-si folosi mainile.

Dupa terminarea jocului, fiecare isi facea un semn pe ata, acesteia dandu-i-se apoi foc de la capatul liber. Cel al carui semn era cel mai apropiat de  locul unde se stingea focul, se zicea ca va fi insotit de noroc in acel an.

In cadrul obiceiului de Alimori, numit si Priveghi, Opaiti sau Hodaite, se aprindeau mai multe focuri, tinerii luand apoi taciuni din ele, pe care ii invarteau pe langa corp sau in jurul acestuia, formand in acest fel niste cercuri de foc. In alte regiuni, se impletea fan pe o roata de plug sau de car, careia i se dadea foc si era lasata sa se rostogoleasca de pe varful unui deal. Nu o data, in astfel de jocuri ale tinerilor erau puse in pericol de a arde acareturile sau casele gospodarilor. Urma un priveghi ceremonial, la care se petrecea, se bea, erau adusi, eventual, lautari, si se obisnuia a fi luati in ras cei care intarziasera a se casatori. De altfel, se spunea ca in aceasta duminica de lasatul secului de carne se cununau numai vaduvele si vaduvoii.

Daca in anul 2012, duminica lasatului secului la carne cade in ziua de 19 februarie, in urmatorii ani ea are loc dupa cum urmeaza : 2013 - 10 martie; 2014 - 23 februarie ; 2015 - 15 februarie; 2016 - 6 martie; 2017 - 19 februarie ; 2018 - 11 februarie; 2019 - 3 martie; 2020 - 23 februarie; 2021 - 7 martie; 2022 - 27 februarie; 2023 - 19 februarie; 2024 - 10 martie; 2025 - 23 februarie; 2026 - 15 februarie; 2027 - 7 martie; 2028 - 20 februarie; 2029 - 11 februarie; 2030 - 3 martie.

Copyright © diane.ro . 2012


Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri

Rusaliile in superstitii si traditii romanesti 

Duminica in citate, maxime, aforisme, proverbe