Duminica lasatului sec de carne – Traditii si obiceiuri
Duminica
lasatului sec de carne, sau duminica Infricosatoarei Judecati, marcheaza o
saptamana de tranzitie (numita, Saptamana alba) pana la inceperea Postului
Pastilor (Postul Mare), de-a lungul careia nu se mai mananca carne, ci numai
oua, branza si peste de doua ori pe zi, si numai o singura data pe zi miercurea
si vinerea. Infricosatoarea Judecata are menirea de a aduce aminte, inainte de
intrarea in post, de ziua in care Fiul Omului va aduna neamurile in fata
tronului sau, despartind oamenii, asezandu-i la dreapta sa pe cei neprihaniti,
ce vor merge in imparatia vesnica, si la stanga sa pe cei pacatosi, ce vor fi
meniti flacarilor iadului (Matei 25: 31-46). Asupra acestor aspecte se insista
cu precadere la Slujba Utreniei Duminicii Lasatului secului de carne.
Copyright © diane.ro . 2012
Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri
Rusaliile in superstitii si traditii romanesti
Duminica in citate, maxime, aforisme, proverbe
In
traditiile populare romanesti, duminica lasatului sec de carne era consacrata "legarii
granelor", "baterii alvitei" si obiceiului Alimori.
Legarea granelor consta din ritualuri prin care
pasarile erau impiedicate sa se atinga de semintele semanate pe camp. Oamenii
se fereau sa se atinga de grane toata ziua, iar spre seara se dadeau pasarilor
boabe (dupa ce erau tinute in gura) sau mancarea ramasa de la masa, rostindu-se
"Cum nu vad eu acum nimic, asa sa nu vada nici pasarile holda mea"(in
acest caz, incantatia trebuia sa fie spusa cu ochii inchisi), sau
"Pasarile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiti indestulate
si de la holdele mele oprite", ori "Pasari, pasaricile mele, veniti
si va mancati a voastre bucate si nu le mancati pe ale mele".
Baterea alvitei presupunea agatarea de un cui fixat in
tavan a unei ate, la capatul careia era legata o bucatica de alvita ce trebuia
sa ajunga pana la pieptul copiilor, cei mici intrecandu-se apoi sa o prinda cu
gura, fara a-si folosi mainile.
Dupa terminarea jocului, fiecare isi facea un semn pe ata,
acesteia dandu-i-se apoi foc de la capatul liber. Cel al carui semn era cel mai
apropiat de locul unde se stingea focul,
se zicea ca va fi insotit de noroc in acel an.
In cadrul obiceiului de Alimori, numit si Priveghi,
Opaiti sau Hodaite, se aprindeau mai multe focuri, tinerii luand apoi taciuni
din ele, pe care ii invarteau pe langa corp sau in jurul acestuia, formand in
acest fel niste cercuri de foc. In alte regiuni, se impletea fan pe o roata de
plug sau de car, careia i se dadea foc si era lasata sa se rostogoleasca de pe
varful unui deal. Nu o data, in astfel de jocuri ale tinerilor erau puse in
pericol de a arde acareturile sau casele gospodarilor. Urma un priveghi
ceremonial, la care se petrecea, se bea, erau adusi, eventual, lautari, si se
obisnuia a fi luati in ras cei care intarziasera a se casatori. De altfel, se
spunea ca in aceasta duminica de lasatul secului de carne se cununau numai
vaduvele si vaduvoii.
Daca in anul 2012, duminica lasatului secului la carne
cade in ziua de 19 februarie, in urmatorii ani ea are loc dupa cum urmeaza : 2013 - 10 martie; 2014 - 23
februarie ; 2015 - 15 februarie; 2016 - 6 martie; 2017 - 19 februarie ; 2018 -
11 februarie; 2019 - 3 martie; 2020 - 23 februarie; 2021 - 7 martie; 2022 - 27
februarie; 2023 - 19 februarie; 2024 - 10 martie; 2025 - 23 februarie; 2026 -
15 februarie; 2027 - 7 martie; 2028 - 20 februarie; 2029 - 11 februarie; 2030 -
3 martie.
Copyright © diane.ro . 2012
Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri
Rusaliile in superstitii si traditii romanesti
Duminica in citate, maxime, aforisme, proverbe
Duminica lasatului sec de carne – Traditii si obiceiuri
Reviewed by Diana Popescu
on
februarie 17, 2012
Rating:
Mi-ati adus aminte de alvita din copilarie in articolul postat de Dumneavostra .Sincer va spun era ,o minunatie,in comparatie cu ceea ce exista astazi.Cat despre saptamana "infricosatei judecati"aveti multa dreptate.Cunosc cateva din traditiie romanilor si de aceea va apreciez blogul si revin la el ,de cate ori pot.
RăspundețiȘtergereNu mai folositi cuvantul noroc pentru ca se stie ca era un incornorat care omora bebelusii spre ai frige si manca...daca vreti erau BINECUVANTATI cei care prindeau alivita...
RăspundețiȘtergereAcest ”noroc”a fost un incornorat care fura bebelusii spre ai frige si ai manca.. deci cel care prindea alivita cu gura puteti spune ca era binecuvantat...nu norocos
RăspundețiȘtergere