Paștele Blajinilor- Paștele Morților - Tradiții, obiceiuri și superstiții

În tradiţia populară românească se spune că în ziua de Paştele Blajinilor, Paştele Morţilor, al Rohmanilor sau Paştele Mic, sufletele celor morţi sunt eliberate şi se plimbă pe pământ, în locurile dragi lor odată.

Din această cauză, se obişnuieşte să se gătească mâncăruri multe şi gustoase, ce sunt împărţite vecinilor, sărmanilor sau oamenilor de la cimitir, astfel încât, cei plecaţi de lângă noi să se bucure şi să guste din ele.
Potrivit superstiţiei, cine nu se conformează acestui obicei şi nu da de pomană cu ocazia Paştelui Blajinilor, riscă să fie vizitat noaptea de către cei morţi, care îi cer fără întârziere să li se dea de mâncare.

Pe de altă parte, în folclor, Blajinii erau fie nişte oameni buni la inima ce posteau, din foarte mare credinţă, încă o săptămâna după Paşte, fie nişte români răpiţi de tătari ori alţi necredincioşi, care pierduseră şirul zilelor şi ajunseseră să serbeze Paştele o săptămâna mai târziu decât se obişnuia.
Conform altora, Blajinii, numiţi şi Rohmani, proveneau din seminţia lui Sift, fiul lui Adam şi erau nişte făpturi legendare, creştine ca şi noi, însă mult mai bune la suflet, mai evlavioase şi mai ferite de păcate care, după ce îşi dădeau sufletul, mergeau direct în rai.
Rohmanii se găseau numai odată pe an cu nevestele lor, cu prilejul Paştelui, în restul zilelor din an păstrând cu stricteţe postul. Ei aflau despre sărbătoarea de Paşte numai datorită cojilor de ouă roşii aruncate în apele curgătoare în sâmbătă Paştelui, care ajungeau pe tărâmul lor, după ce râurile se vărsau în apa Sâmbetei. Atunci când soseau în acea lume mitică, cojile deveneau din nou ouă întregi, iar Blajinii mâncau câte douasprezece din acelaşi ou.

În ziua de Paştele Blajinilor, se lua masa la câmp, pe iarbă, servindu-se ouă roşii şi pască.
Cojile de la ouă, firmiturile de la cozonaci şi de la pască, vinul sau rachiul vărsat pe jos nu erau pierdute, ele reprezentând hrana pentru cei morţi.
Un obicei asemănător are loc în zilele noastre la cimitir, unde se împrăştie peste morminte cozonac, pască, coji de ouă şi vin, după ce preotul face slujba de Paştele Morţilor şi se da de pomană din bucăţele pregătite special pentru acesta ocazie.

Paştele Blajinilor era în tradiţia populară o sărbătoare respectată pentru a avea o viaţă bună în familie, pentru a fi oamenii blajini, blânzi, feriţi de fulgerările păgubitoare ale mâniei, pentru a nu se muri în această săptămâna, a fi ferit de dureri de mâini şi picioare şi pentru că femeile să fie ocrotite de boală şi de vise rele.


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei:

Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie

Moartea in citate, aforisme, maxime

Pastele in superstitii si traditii romanesti