Mancarea in proverbe, expresii si zicale romanesti

Proverbele, zicalele si expresiile romanesti despre mancare definesc nemaipomenit de bine natia noastra, cu toate calitatile si defectele ei. Mancarea poate duce cu gandul la sanatate, fericire, bogatie ori saracie, buna-cuviinta sau nesimtire, sfintenie ori pacatosenie. Pentru ca tot imi place sa ma joc si sa fac tot felul experiente buclucase in bucatarie, o prietena m-a intrebat de ce nu scriu nimic despre aceste aventuri culinare ale mele. Ei bine, m-am hotarat sa fac asta, asa ca incep aceasta noua sectiune a blogului meu cu vorbele intelepte despre bucate ale bunilor si strabunilor nostri.

De n-as avea ce bea si ce manca,
Ca frunza m-as usca!

Gaina batrana face zeama buna.

Zeama lunga, sa ajunga.



Ciorba lunga, sa ne-ajunga.

Gras si frumos / Grasa si frumoasa.

Mandra ca o paunita,
Grasa ca o prepelita.

Vorba putina si mancarea putina nu strica niciodata.

Mancarea taraneasca putine boale aduce.

Cand esti poftit la masa, pleaca satul de acasa.

Tiganul mananca cand are, romanul, cand ii este foame.

Cine alerga mult,
Mananca unt.

Insuratoarea de tanar, si mancarea de dimineata.

Popa mananca si de pe viu si de pe mort.

Popa mananca la doua pomeni si tot e flamand.

Pantecele se umple si cu paie si fan.

Unul casca gura si altul inghite.

Pantecele gol nu are urechi de ascultat.

In oala acoperita nu cad gunoaie.

Orzul il ara boii, si il mananca caii.

Cand e branza,
Nu-i barbanta.

Imbuibarea iti ingreuneaza stomacul, flamanzia de tot ti-l slabeste.

E bolnav de moarte,
Si-ar manca de toate.

Cat va bea si va manca o bucatica buna, ca daca moare, toate raman.

Nici o boala nu-i mai mare ca boala nesatului.

Unii sapa si muncesc, altii beau si chiulesc.

Unii dumica si altii mananca.

Nechematul nu are loc la masa.

La placinte, inainte, la razboi, inapoi.

Trantorul mananca miere de-a gata.

A murit inghesuit la pomana.

Mancati, oameni buni, ca maine ii anul de cand mi-a murit barbatul, si poimaine de cand mi-am luat altul.

Cand e sare nu e faina, cand e faina nu e sare, si cand le impreuni pe toate, iese apa in vatra focului.

Parca a mancat matraguna.

Bucatica ingrasa vitica.

Puica de la vecin ni se pare gasca mare.

La lipsa de inghetata, braga ne racoreste.

A da flamandului scobitoare.

La flamand si mamaliga prinde locul cel bun.

Pana nu mananci cu omul o banita cu sare, nu il cunosti.

Si porcul mananca jirul, dar nu se poate sui in fag dupa el.

Unde mananca doi, mananca si al treilea.

Cu vasul gol nu pofti oaspeti.

Bucatica mare, trece cu-necare.

A avea cascaval de ros.

De unde muncesti, de acolo trebuie sa mananci.

A mancat ochi de icoana si a baut apa dupa cap de mat mort.

Adam a mancat marul, insa dintii nostri se strepezesc.

Strambii manancatara, ca dreptii nu mai apuca.

Boierul, cat de sarac, tot isi odihneste bucatele dupa masa.

Boierul, cand i-e foame se plimba, tiganul fluiera, iar taranul isi bate nevasta.

A manca nu e rusine, cand mananci ce se cuvine.

Bucatarie grasa, mostenire slaba.

A mancat picioare de gaina, si tot il racaie la inima.

Manca unt dupa pieptene.

Branza caineasca cainii o mananca.

A avea apa in gura.

Pe strain cand il primesti la masa, sa-l cinstesti, intru nimic sa nu-l intristezi.

A mancat asta vara prea multa miere, si acum la inima are durere.

Poama cea coapta, pana ce cu mana nu o vei lua, in gura nu-ti va cadea.

Vinul nu se incearca, ci se da peste cap.

A mancat mielul si purcelul, si pestele calugarului, si tot mai vrea.

Adu-ti aminte de foame in vremea saturarii, si de saracie si lipsa in zilele avutiei.

Cainele flamand tot la oase-n vis se gandeste.

Gaina cand ii e foame, tot la tarate se gandeste.

Si ciobanul din laptele turmei lui mananca.

Zgarcitul nu mananca nici el, nici pe altul sa nu vaza mancand.

A manca painea si sarea cuiva.

Dupa trei zile, oaspetii se pun la rasnita.

A face broaste in pantece.

A mancat turta, dar tot a ramas carpatorul.

Bucatele, ca muierea, fara dresuri n-au gust.

Numai cel ce dumica stie cum si de ce dumica, iar cel ce mananca nu are stiinta cat de mica.

Cine mai putin mananca are si maine ce manca.

Mamaliga , mai Ioane, fie cruda, numai mare.

A mancat urda cu suturoi si vrea sa-I miroase gura a lapte.

Gaina cu graunte umple gusa de bucate.

Pana oala colcaieste, prietenul ne traieste.

Deschide-te pofta, sa-ti dau bureti sa mananci.

La masa gata, se aduna multi musterii.

La mamaliga mare, vin multe haimanale.

A lins pana a pus tingirea cu fundul in sus.

Si la cuptorul mic se face foc mare.

Si mosului ii plac toate, dar sa le roada nu poate.

Stie Dumnezeu al cui e sacul cu faina, si podul cu slanina.

Unde mananca doi, mai poate manca si altreilea.

Vai, vai, vai, de cine nu are malai.

Saracul nu mananca niciodata sa se sature.

A rabdat pana s-a saturat.

Saracul cand capata atunci mananca.

A manca joia post, si vinerea carne.

Se plange de zeama grasa.

A ingheta maduva in ciolane.

Langa cuhnia cea bogata saracia e gata.

Si-a mancat omenia cu lingura.

Si-a mancat rusinea cu mamaliga.

Si-a trait traiul, si-a mancat malaiul.

Si-a mancat norocul fript.

Si-a mancat credinta ca tiganul biserica.

Mananca de la tine si slujeste la mine.

La casa cu noroc, fierbe oala fara foc.

La lucru uituc, la mancare numai lup.

In butelce mici, vinul cel mai bun.

Mancarea de dimineata lungeste viata.

Paste murgule iarba verde, ca la vara ti-oi da fan.

Stomacul cel tare si pietre mistuiest.

Stomacul cand chioraieste, la mancare se gandeste.

Pentru soric, a pierdut slanina.

Porcul tot strange, se ingrasa bine, dar pentru altii, nu pentru sine.

Porcul tocmai dupa ce moare, ii satura pe toti de unsoare.

Pestele cu apa nu se prajeste.

Pestele se impute de la cap.

Vinul cu apa cand se amesteca, puterea si-o pierde.

Pantecele sa satura, dar ochii niciodata,

Si-a mancat norocul, ca tiganul biserica.

A manca dintr-un taler cu cineva.

Mai multi se ineaca in bautura decat in apa.

In oala acoperita nu stie nimeni ce fierbe.

Mananca rabdari prajite.

Stomacul cel tare si pietre mistuieste.

Pantecele nu are fereastra sa se vada ce a mancat.

Parca e cu mamaliga in gura.

Porumbii nu zboara fripti in gura.

S-a infoiat ca varza, si s-a ingamfat ca barza.

S-a intalnit foamea cu setea.

Parca tot oua coapte mananca.

E lesne a zice placinte.

Bucate noi in gura veche.

Argat vrednic cine are,
 Se  cunoaste pe mancare,
Cand mananca ii trosnesc falcile.

Calea flamandului e cea mai lunga.

Cand iti cade bucatica de la gura, iti vine cineva flamand.

De-ti cade bucatica sa n-o mananci. O cer mortii.

Foamea e cel mai bun bucatar.

Painea taiata nu mai lipeste.

Painea cat e proaspata, vinul cat e vechi, iar nevasta cat e tanara.

I-a mancat cioara colacul.

Inghite cat poti mesteca.

Si prepelita are carne dulce, dar greata ne aduce cand tot din ea vom gusta.

Mananca sfinti si scuipa draci.

Nici usturoi n-a mancat, nici gura nu ii pute.

Parca mananca plosnite.

Cu un pai gaina nu se ingrasa.

Mai multa paine mananci cu miere decat cu otet.

Cel ce nu lucreaza ziua, flamanzeste noaptea.

Cate fete se ridica, nu pot face o mamaliga.

Fugi pita, ca te ajunge malaiul.

Gusta, apoi mananca.

Gustul omului e mare boier.

Nimenea sa nu iti puna sare in mamaliga.

Nu e prost cine mananca, ci e prost cine ii da.

Sunt rupt in cos de foame.

Mi-a venit soarele drept in inima.

Omului de ce ii place, de aceea se ingrasa.

Omul prost mananca tot de post.

Oul de azi e mai bun decat gaina de maine.

Cate imbucaturi, atatea inghitituri.

Imbucatura mre, se inghite cu innecare.

Imbucatura mare sa o vari in gura, dar vorba mare sa n-o scapi din gura.

Cu bunatatea mori de foame.

Cu un pai, gaina nu se ingrasa.

Da-i sa bea ca n-o mancat.

Da-mi, Doamne, o para in gura. Daca tot mi-ai dat-o, ia-o si mi-o mesteca.

Carne tanara si peste batran.

Aluatul cat de mic, toata framantatura o dospeste.

Seara, de arunci farimiturile afara, vin lupii la casa, si e saracie.

Si cainii mananca din faramiturile ce cad de la masa Domnului.

Iapa flamanda isi uita de manz.

Il doare la burta, si mananca o turta.

Mananca de parca se bat lupii la gura lui.

A manca cinstea cu lingura si rusinea cu pumnii.

De unde muncesti, de acolo trebuie sa mananci.

De vrei sa mananci paine, nu-ti bate joc de tarate.

Astazi sa mananci cat un bou, maine sa ceri sa mananci cat doi.

S-a maniat Neagu pe sat si trei zile n-a mancat.

Cainele cand e mai satul turba.

Cainele care zace, nici mamiliga nu-i place.

De azi pe maine numai pentru o paine.

Cainele neamtului mananca si mere padurete.

Cainele satul nu fuge de la usa stapanului.

Si piperul e negru, dar il pun domnii la masa.

La mihalti si cegi te gandesti cand cosac nu gasesti.

Bucatareasa saracului e nevasta.

Al satul gandeste ca nu mai flamanzeste.

Cine nu poate rabda nu mananca poama buna.

Cum vei sara bucatele tale, asa le vei manca.

De ma rugam de o vaca stearpa si tot imi dadea o lingura de lapte.

De te vor pofti la masa, tu nu te trage sub masa.

Poama buna nu se cauta dupa fata, ci dupa dulceata.

Sofran nu poti gasi in orice bacanie.

Sapun ai cumparat, sapun mananci.

Cel ce ravneste la mila moare flamand.

Cel flamand nu are urechi de ascultat.

Celui flamand painea ii este in gand.

Cine are, bea si mananca, cine nu, sta si se uita.

Cine vara petrece cantand, iarna ramane flamand.

Cine vine tarziu la masa, acela roade oasele.

Cine vrea sa manance, sa aiba si lingura.

A manca aur cu lingura.

Cand nu gasesti midii, prinde loc si scoica.

Asuda mancand, si ingheata lucrand.

In incheiere, haideti sa ne amintim cum multumeau romanii pentru masa :

Multamesc tie Doamne,
De paine si de sare,
Si de darurile tale.

Multumesc, Doamne ca m-ai saturat
De bunatatile tale cele pamantesti,
Nu ma lipsi si de cele ceresti.


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei:

Combinatia alimentelor - Dieta si nutritionism

Metode simple de a slabi

Ce se mananca in Ajunul Craciunului ?