Mintea deschisa cu tirbusonul
"Mintea este asemeni unei parasute. Ea functioneaza numai atunci cand este deschisa."
James Dewar
Alaltaieri, am dat din intamplare peste citatul asta si, brusc, am simtit cum vibreaza adanc una din strunele vioarei mele interioare. A avea mintea deschisa pare a fi un lucru atat de simplu, atat de la indemana, insa, in clipa cand incercam sa (ne) dovedim ca suntem capabili de asa ceva, incepem sa dam rateuri, sa impleticim in cuvintele si gesturile rutinei. In copilarie nu am avut nici o problema in a crede din toata inima in zane, Mos Craciun, feti-frumosi, vrajitori si eroi legendari.
Ma cufundam fara griji in lumi aureolate de culori nemaiintalnite , pline de infinite posibilitati si miracole, toate acestea parandu-mi atat de reale si ispititoare... Ma incanta sa ma las purtata de vise ce nu imi pareau atunci imposibile, crezand cu fiecare por al fiintei mele ca totul putea fi adevarat. Asteptam cu nerabdare la pervazul ferestrei ca intr-o seara sa fiu luata in zbor de nastrusnicul meu prieten, Peter Pan...
Din pacate, pe masura ce am crescut, am invatat despre gravitatie si alte legi ale lumii ce ne tin in loc si neinchid nu numai portile trupului, ci si pe cele ale mintii. Mi-am format opinii, convingeri, poate chiar si prejudecati, despre mine, oameni si univers, tragand obloanele peste spiritul meu liber, ingustandu-mi optiunile si sperantele despre ceea ce as putea face si trai.
Atunci insa cand gasesc un citat precum cel de mai sus, copilul din sufletul meu tresalta zburdalnic in sus si in jos, dornic sa se infrupte dintr-o prajitura imposibila si sa sara de pe acoperis pentru a vedea daca poate sa zboare. El tanjeste sa bea o canuta cu ceai la masa din gradina, avandu-l drept invitat pe Iepurele Alb din povestea "Alice in tara minunilor". Mos Craciun sau zana cea buna stiu cat de obraznic a fost acest copil, dar lucrul asta nu-l deranjeaza, el se incapataneaza sa creada ca poate pasi peste multicolorul curcubeu si ca poate pacali un spiridus sa ii arate locul unde este ingropata o magica comoara.
Asadar, chiar daca avem nevoie de opiniile noastre realiste si de (amara) noastra experienta pentru a naviga prin marile inselatoare ale vietii, poate ca darzenia de a ne mentine mintea deschisa are darul de a aduce puternice vanturi in panzele corabiilor noastre, oferindu-ne ocazia de a ne bucura de tot ceea ce este neasteptat si necunoscut. In loc sa inchidem cu mii de lacate indrazneala de a ne bucura de lucruri noi si neexplorate inca, trebuie sa ne deschidem mintea (chiar si cu tirbusonul perseverentei), sa le permitem gandurilor sa se avante dincolo de limitele logicii si secii ratiuni, si, cine stie, poate ca o zana buna se va apropia de noi si ne va invata, in sfarsit, cum sa zburam!
Copyright © diane.ro. 2012
Articole din acelasi domeniu:
Logica spiritului | O poveste cu talc
Testul celor trei site ale lui Socrate
Cat iti valoreaza viata ? | O poveste cu talc
James Dewar
Alaltaieri, am dat din intamplare peste citatul asta si, brusc, am simtit cum vibreaza adanc una din strunele vioarei mele interioare. A avea mintea deschisa pare a fi un lucru atat de simplu, atat de la indemana, insa, in clipa cand incercam sa (ne) dovedim ca suntem capabili de asa ceva, incepem sa dam rateuri, sa impleticim in cuvintele si gesturile rutinei. In copilarie nu am avut nici o problema in a crede din toata inima in zane, Mos Craciun, feti-frumosi, vrajitori si eroi legendari.
Ma cufundam fara griji in lumi aureolate de culori nemaiintalnite , pline de infinite posibilitati si miracole, toate acestea parandu-mi atat de reale si ispititoare... Ma incanta sa ma las purtata de vise ce nu imi pareau atunci imposibile, crezand cu fiecare por al fiintei mele ca totul putea fi adevarat. Asteptam cu nerabdare la pervazul ferestrei ca intr-o seara sa fiu luata in zbor de nastrusnicul meu prieten, Peter Pan...
Din pacate, pe masura ce am crescut, am invatat despre gravitatie si alte legi ale lumii ce ne tin in loc si neinchid nu numai portile trupului, ci si pe cele ale mintii. Mi-am format opinii, convingeri, poate chiar si prejudecati, despre mine, oameni si univers, tragand obloanele peste spiritul meu liber, ingustandu-mi optiunile si sperantele despre ceea ce as putea face si trai.
Atunci insa cand gasesc un citat precum cel de mai sus, copilul din sufletul meu tresalta zburdalnic in sus si in jos, dornic sa se infrupte dintr-o prajitura imposibila si sa sara de pe acoperis pentru a vedea daca poate sa zboare. El tanjeste sa bea o canuta cu ceai la masa din gradina, avandu-l drept invitat pe Iepurele Alb din povestea "Alice in tara minunilor". Mos Craciun sau zana cea buna stiu cat de obraznic a fost acest copil, dar lucrul asta nu-l deranjeaza, el se incapataneaza sa creada ca poate pasi peste multicolorul curcubeu si ca poate pacali un spiridus sa ii arate locul unde este ingropata o magica comoara.
Asadar, chiar daca avem nevoie de opiniile noastre realiste si de (amara) noastra experienta pentru a naviga prin marile inselatoare ale vietii, poate ca darzenia de a ne mentine mintea deschisa are darul de a aduce puternice vanturi in panzele corabiilor noastre, oferindu-ne ocazia de a ne bucura de tot ceea ce este neasteptat si necunoscut. In loc sa inchidem cu mii de lacate indrazneala de a ne bucura de lucruri noi si neexplorate inca, trebuie sa ne deschidem mintea (chiar si cu tirbusonul perseverentei), sa le permitem gandurilor sa se avante dincolo de limitele logicii si secii ratiuni, si, cine stie, poate ca o zana buna se va apropia de noi si ne va invata, in sfarsit, cum sa zburam!
Copyright © diane.ro. 2012
Articole din acelasi domeniu:
Logica spiritului | O poveste cu talc
Testul celor trei site ale lui Socrate
Cat iti valoreaza viata ? | O poveste cu talc
Mintea deschisa cu tirbusonul
![Mintea deschisa cu tirbusonul]()
Reviewed by Diana Popescu
on
iulie 20, 2012
Rating:
Postări
Iti deschizi mintea cu forta, te ajuta sa evaluezi situatiile si persoanele din viata ta. Dar o ai deschisa in secret , curentul ii trage pe unii spre concluzii gresite.
RăspundețiȘtergere