Vinetele, legenda si sursa de sanatate

Vinetele sau pătlăgelele vinete au fost sursa unor controversate legende despre dragoste, sănătate şi magie, mai ales în Evul Mediu european. Originare din Asia şi Orientul Mijlociu, văzute drept potenţiale surse ale nebuniei în Anglia de acum câteva secole, vinetele ies mereu în evidenţă prin aspectul lor unic şi oarecum straniu.

Pătlăgelele vinete au început să fie cultivate mai întâi în India, cu circa 4000 de ani în urmă, fiind utilizate în numeroase feluri de mâncare, atât crude cât şi gătite. Dacă în această regiune vinetele puteau fi recunoscute graţie culorii negre şi formei lor specifice, aşa cum o ştim şi noi, pe măsură ce au fost adoptate de alte culturi, au fost transformate în multiple varietăţi, ajungând să aibă culoarea albă, aurie, şi alte nuanţe deschise, precum şi o diversitate de forme.

Începând cu secolul al IV lea, vinetele au fost preluate de ţările  răsăritene, ajungând să se bucure de o mare popularitate în China, unde s-a scris pentru prima oară despre ele în jurul anului 500 d.Hr.Odată cu întâlnirea dintre Răsărit şi Occident, prin eforturile maurilor şi turcilor au fost introduse pătlăgelele vinete în teritoriile nou cucerite.

Potrivit unei legende japoneze, nu este bine ca o mireasă să mănânce vinete culese toamna, pentru că acestea i-ar putea scădea temperatura corpului, făcând, astfel, dificilă conceperea unui copil.

Femeile nobile din China foloseau coaja neagră a vinetelor pentru a-şi înnegri dinţii, culoare la modă acum câteva secole.

Se spune că un vestit sultan o cinstea cu precădere pe una din cele 170 de soţii ale sale, din cauza priceperii acesteia de a prepara pătlăgele vinete, considerate de suveran drept esenţiale pentru viaţa sa lungă şi virilitatea neafectată de vărstă.

În Europa, cultivarea acestor planete a fost iniţiată, mai întâi, în regiunile sudice, vinetele fiind renumite în special pentru presupusele lor proprietăţi afrodisiace şi căpătând, în consecinţă, porecla de Mere ale dragostei.

În cea mai mare parte a Europei, vânăta este cunoscută sub denumirea de aubergine, diminutiv al cuvântului francez auberge, un fel de piersică, având că variantă alberge, din termenul spaniol alberchigo- caisă. În engleză, i se spune eggplant, adică planta ou, o denumire ce se presupune a fi legată de o varietate de vinete mici, de mărimea unor ouă.

În urmă cu câteva sute de ani, în nordul Europei, exista superstiţia că vânăta ar putea provoca nebunia, căpătând din această cauza şi numele de Mărul nebuniei. Nu este deloc surprinzător că vinetele au fost înconjurate de o aură de stranietate şi misticism, având în vedere culoarea şi forma lor.

În ciuda reputaţiei lor misterioase, pătlăgele vinete au fost adoptate printre primii de către germani, care nu au întârziat să dezvolte noi varietăţi. Astfel de legume fructe, de culoare purpurie, castanie sau albă s-au infiltrat pe nesimţite în bucătăriile medievale din secolul al XVI-lea. În timpul Renaşterii, ele au câştigat popularitate în Napoli, poate din cauza că această regiune, din sudul Italiei, era mai accesibilă comerţului cu negustorii din Orientul Mijlociu.

Beneficiile pentru sănătate ale vinetelor

Poate fi surprinzător de ştiut că vinetele, din punct de vedere tehnic, botanic, nu sunt legume, ci fructe. Indiferent însă de clasificarea lor ştiinţifică, ele au calităţi nutritive impresionante şi oferă o largă gamă de efecte benefice pentru sănătate dacă sunt consumate în cadrul unei diete echilibrate. De asemenea, ele adaugă o culoare şi o textură unică unor feluri de mâncare sănătoase, precum salatele.Este recomandat să cumperi vinetele în timpul sezonului lor normal de recoltare, din piaţă sau de la ţărani, întrucât coaja lor subţire permite cu uşurinţă infiltrarea unor toxine asociate cu îngrăşămintele chimice.

Pătlăgele vinete au atras atenţia nutriţioniştilor, în special, datorită conţinutului lor de nasunin, un antioxidant prezent în coajă. Aşa cum se ştie, antioxidanţii ajută la eliminarea radicalilor liberi, ce pot produce daune membranelor celulare, cu precădere acelora aparţinând ţesutului nervos. Un alt beneficiu potenţial pentru sănătate al vinetelor constă în prevenirea cancerului. Câteva studii ştiinţifice au indicat că nasuninul este un puternic inhibitor al unor forme de cancer, precum cel al membranelor celulare.

Potrivit altor cercetări, pătlăgelele vinete, mai ales sub forma unor extracte, au capacitatea de a reduce colesterolul. Chiar dacă trebuie să mănânci cam multe vinete înainte de a resimţi o scădere a colesterolului, ele reprezintă o hrană naturală aproape lipsită de grăsimi (cele câteva prezente fiind grăsimi bune, adică nesaturate, aşa cum sunt întâlnite la majoritatea fructelor şi legumelor, ce nu ar trebui să ne lipsească de pe masă în timpul verii.

Vinetele, la fel că alte vegetale şi fructe, sunt bogate în fibre, care ajută la eliminarea toxinelor din organism şi sprijină o stare de sănătate echilibrată. Ele reprezintă, totodată, o hrană îmbelşugată în vitamine, cu precădere a vitaminelor B1 şi B6, precum şi în alte substanţe nutritive, cum ar fi magneziul, niacina şi acidul folic. Pe de altă parte, conform unor zvonuri neconfirmate încă, se zice că pătlăgele vinete pot avea efecte negative în artrită.

Reţete de mâncare cu vinete

Am ales pentru voi câteva din cele mai gustoase, incitante şi promiţătoare reţete cu vinete. Pe cele mai multe le ştiam de mult şi le-am bucătărisit, aşa cum ştiu eu mai bine, altele câteva urmează a fi experimentate şi degustate.

Musaca de vinete

Salata de vinete cu ardei rosu si ceapa rosie

Vinete si dovlecei pane

Vinete la cuptor

Salata de vinete cu ceapa

Moussaka greceasca de vinete

Mancare de vinete bulgareasca

Vinete umplute la cuptor


Copyright © diane.ro. 2012

Articole din acelasi domeniu :

Spanacul , legenda si sursa de sanatate

Fasole verde (pastai) cu usturoi – Retete gustoase si sanatoase

Supa de rosii a la Jamie Oliver – Retete simple si sanatoase