5 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
Pe 5 septembrie sunt comemorati Sfantul Prooroc Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, Sfintii Mucenici Urban, Teodor si Medimn, Sfantul Laurentiu Iustiniani, episcop, si Maica Tereza / Fericita Tereza de Calcutta, calugarita. In traditia populara romaneasca aceasta zi era considerata a fi rea de rozatoare pagubitoare, fiind consacrata si respectata sub numele de “Nunta Soarecilor”.
Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin - ortodoxe pe 1 septembrie
Sfantul Prooroc Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul
Multe si luminatoare fapte despre viata Sfantul Prooroc Zaharia sunt istorisite in cel dintai capitol al Evangheliei dupa Luca. Dupa nasterea lui Hristos, Sfantul Zaharia a sustinut cu tarie ca Sfanta Maria era fecioara si Maica a Domnului, pastrandu-i un loc in acea parte a templului ce era rezervata fecioarelor, si atragand astfel asupra lui mania si ura preotilor si levitilor.
Atunci cand Sfantul Ioan Botezatorul avea sase luni, Sfantul Zaharia l-a ascuns impreuna cu mama sa, Elisabeta, intr-o pestera dincolo de Iordan, dupa ce a auzit ca regele Irod daduse porunca sa fie ucisi toti pruncii din Betleem. Dusmanii proorocului nu au pregetat sa il denunte regelui Irod, iar aceasta a trimis ostasi sa il caute si sa il ucida. Sfantului i s-a curmat viata in interiorul templului, chiar in locul unde obisnuia sa sada Maica Domnului. Intrucat sangele profetului s-a varsat in acest locas de inchinaciune, templul a devenit vaduvit de prezenta divina. Preotii au luat trupul Sfantului Zaharia si l-au ingropat alaturi de parintii sai. Din acel moment, multe semne si miracole au inceput sa vesteasca ca riturile vechii legi erau pe cale de a fi abolite. Preotii nu au mai fost cinstiti de vederea ingerilor si au fost lipsiti de darul proorocirii, nu au mai fost capabili sa ofere indrumare si sa lumineze oamenii asupra invataturilor, asa cum facusera pana atunci.
Sfintii Mucenici Urban, Teodor si Medimn
Sfintii Urban, Teodor si Medimn, impreuna cu alti 79 de tovarasi din Nicomedia, au suferit in vremea imparatului arian Valentus (Valens) (364-378 sau 379).
Episcopul Evagrie fusese alungat din biserica Constantinopolului, iar crestinii ce nu acceptasera erezia ariana fusesera supusi multor chinuri si trimisi in temnita. Ajunsi la disperare, crestinii au hotarat sa ceara protectia imparatului si au trimis la acesta 80 de oameni cu demnitati religioase, condusi de Sfintii Urban, Teodor si Medimn. Auzind plangerile acestora, Valens s-a maniat peste poate, dar nu a lasat sa i se vada supararea. El l-a chemat pe eparhul Modest si i-a poruncit sa ii omoare pe indraznetii soli. Modest i-a imbarcat pe o corabie, spunandu-le ca vor fi trimisi la inchisoare, ordonand apoi comandantului sa dea foc vasului atunci cand ajungea in larg. Corabia incendiata a plutit o vreme pe mare si a ajuns, in cele din urma, arsa intru totul si cu toti sfintii mucenici morti intr-un loc numit Dakizis.
Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin – ortodoxe rit / stil vechi pe 1 septembrie
Sfantul Mucenic Lup; Sfantul Mucenic Irineu, episcopul Sirmiului; Sfantul Sfintitul Mucenic Irineu, episcopul Lugdunului (Lyon); Preacuviosul Calinic, patriarhul Constantinopolului; Cuviosii Eutihie si Florentiu; Sfintii 38 de Mucenici din Tracia,
Vezi Traditii si sarbatori din 23 august
Sarbatori, traditii si obiceiuri romano - catolice pe 1 septembrie
Sfantul Laurentiu Iustiniani, episcop
Sfantul Laurentiu Iustiniani (1 iulie 1381-8 ianuarie 1456), episcop si cel dintai patriarh al Venetiei, a fost membru al vestitei familii Iustiniani, din randul careia s-au ales mai multi sfinti. Pietatea mamei sale l-a inspirat in viata sa adulta. In anul 1400, a intrat in congregatia canonicilor de la Sfantul Gheorghe din Alga, unde s-a remarcat prin umilinta, viata de post si fervoarea rugaciunilor sale. In timpul cat era acolo, manastirea s-a transformat intr-o congregatie de canonici seculari traind in comunitate. Dupa hirotonisirea sa din anul 1406, a ajuns abate al acestei comunitati monahale, dupa o vreme, fiind numit episcop de Castello de catre Papa Eugen al IV-lea. Episcopatul sau s-a evidentiat prin zelul de a extinde activitatile bisericii si prin numeroase reforme. In anul 1451, Papa Niculai al V-lea a unit dioceza din Castello cu patriarhatul din Grado, si a mutat scaunul patriarhal la Venetia, Sfantul Laurentiu Iustiniani devenind astfel primul patriarh al Venetiei, demnitate pe care a detinut-o vreme de mai mult de patru ani.
Sfantul Laurentiu Iustiniani a murit pe 8 ianuarie 1456, si a fost canonizat de catre papa Alexandru al VII-lea.
Fericita Tereza de Calcutta, calugarita / Maica Tereza
Aceasta remarcabila femeie, ce a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de Maica Tereza, si-a inceput viata sub numele de Agnes Gonxha Bojaxhiu. Nascuta pe 26 august 1910 la Skopje, a fost cel mai mic copil al lui Nikola si Drane Bojaxhiu. Dupa ce a primit prima comuniune la varsta de cinci ani si jumatate, a fost confirmata in noiembrie 1916. Tatal ei a murit atunci cand Agnes Gonxha avea numai opt ani, lasandu-si familia prada unor mari dificultati financiare.
Formarea religioasa a lui Agnes Gonxha (Maica Tereza de mai tarziu) a fost inraurita de enoria iezuita a Sacrei Inimi, in activitatile careia s-a implicat din tot sufletul.
Mobilizata de gandul de a se dedica muncii misionare, Agnes Gonxha si-a parasit casa familiala in septembrie 1928, la varsta de 18 ani, pentru a se alatura Institutului Binecuvantatei Fecioare Maria, cunoscut si sub numele de Surorile din Loreto, din Irlanda. Aici a fost numita sora Maria Tereza, dupa numele Sfintei Tereza din Lisieux. In decembrie 1929 a facut cea dintai calatoria in India, la Calcutta. Dupa ce si-a facut primul juramant de credinta in mai 1931, Sfanta Tereza a fost trimisa la comunitatea Loreto din Calcutta, unde a predat la scoala de fete Sfanta Maria.
Sfanta Tereza si-a facut juramantul final de credinta pe 24 mai 1937, devenind astfel, dupa cum ea insasi spunea “sotie a lui Hristos” pentru “toata eternitatea”.
A continuat sa predea la Sfanta Maria, in anul 1944 ajungand directoare a scolii. In decursul celor 20 de ani petrecuti aici, Maica Tereza a iesit in evidenta prin caritate, lipsa de egoism si curaj, prin capacitatea sa de a munci din greu si talentul sau organizatoric.
Pe 10 septembrie 1946, in timpul unei calatorii cu trenul de la Calcuta la Darjeeling, Maica Tereza a primit “inspiratia, misiunea ei intru chemare”. In acea zi, intr-un fel pe care nu si l-a putut explica vreodata, setea lui Hristos pentru dragoste si sufletele oamenilor i-a luat in stapanire inima, iar nazuinta ei de a astampara aceasta sete divina a devenit forta calauzitoare a vietii ei.
Prin intermediul unor mesaje si viziuni, Iisus i-a relevat dorinta inimii Lui ca “victimele dragostei” sa “radieze iubirea Sa prin sufletele lor”. “Vino in lumina Mea”, a rugat-o El. “Nu pot merge de unul singur”.
Iisus i-a relevat durerea Sa fata de neglijarea saracilor, mahnirea Lui fata de Ignorarea Sa de catre ei si tanjirea Sa dupa dragostea lor. El i-a cerut maicii Tereza sa intemeieze o comunitate religioasa, Misionarele Caritatii, dedicata ingrijirii celor mai saraci dintre saraci.
A fost nevoie de aproape doi ani de cercetari si examinari inainte ca Maica Tereza sa primeasca aprobarea pentru initierea acestui ordin. Pe 17 august 1948, ea s-a imbracat pentru prima oara intr-un sari alb, cu marginile albastre, si a pasit in lume pe portile locasului din Loreto pentru a iesi in intampinarea celor sarmani.
Dupa un scurt curs medical la Misiunea Surorilor Medicale din Patma, Maica Tereza a revenit la Calcutta, unde a gasit un sediu temporar pentru Micile Surori ale Saracilor. Pe 21 decembrie, a facut o prima incursiune in zona periferica a orasului, vizitand mai multe familii, curatand ranile unor copii, avand grija de un batran bolnav aflat pe drumuri si o femeie muribunda din cauza infometarii si tuberculozei. In fiecare dimineata se dedica comuniunii cu Iisus in Euharistie si pornea pe strazi, cu rozariul in mana, pentru a-l regasi pe El si a-L servi “in cei nedoriti, neiubiti si neingrijiti de nimeni”. Dupa cateva luni i s-au alaturat, una cate una, fostele ei eleve.
In ziua de 7 octombrie 1950, noua congregatie a Misionarelor Caritatii a fost intemeiata oficial in arhodioceza din Calcutta. La debutul anilor 1960, Maica Tereza a inceput sa isi trimita surorile in alte zone ale Indiei. Decretul pontifical acordat congregatiei de catre papa Paul al VI-lea in februarie 1965 a incurajat-o sa deschida un sediu al surorilor ei in Venezuela. Curand, alte sedii au aparut la Roma si in Tanzania, si apoi pe fiecare continent. Odata cu anii 1980 si continuand cu anii 1990, Maica Tereza a infiintat locasuri ale misiunii ei in aproape toate tarile comuniste, inclusiv in fosta Uniune Sovietica, Cuba si Albania.
Pentru a se ingriji mai bine de nevoile materiale si spirituale ale saracilor, Maica Tereza a fondat Fratii Misionari ai Caritatii in 1963, in 1976 o ramura contemplativa a Surorilor, in 1979 Fratii Contemplativi, iar in 1984 Parintii Misonari ai Caritatii.
Maica Tereza si-a extins preocuparile dincolo de vocatiile sale religioase, infiintand organizatiile Colaboratorii Maicii Tereza si Colaboratorii celor Saraci si Bolnavi, alcatuite din oameni de diferite credinte si nationalitati, ce ii impartaseau simplitatea, sacrificiul si lucrarea ei umila plina de dragoste. In acest spirit, a pus bazele, mai tarziu, Misionarilor Laici ai Caritatii. Drept raspuns al solicitarilor mai multor preoti, in 1981 a initiat Miscarea Corpus Christi pentru Preoti ca o “mica cale a sfinteniei” pentru acei ce isi doreau sa impartaseasca carisma si spiritul ei.
Eforturile ei nu aveau cum sa nu primeasca o rasplata lumeasca, asa ca Maica Tereza a inceput sa fie onorata cu numeroase distinctii, intre care Premiul Indian Padmashri in 1962, si Premiul Nobel pentru Pace in 1979.
In ciuda sanatatii ei subrede dinspre sfarsitul vietii, Maica Tereza a continuat sa isi conduca congregatia si sa se ingrijeasca de nevoile saracilor si bisericii. In anul 1997, Surorile Maicii Tereza numarau 4.000 de membre si cuprindeau 610 fundatii in 123 de tari ale lumii. In martie 1997, a binecuvantat-o pe succesoarea ei la conducerea congregatiei Surorile Caritatii si a facut o ultima calatorie in strainatate. Dupa ce l-a intalnit pentru ultima data pe Papa Ioan Paul al II-lea, s-a intors la Calcutta si si-a petrecut ultimele saptamani de viata primind vizitatori si dand indrumari surorilor sale.
Decedata pe 5 septembrie 1997, Maica Tereza a fost onorata cu funeralii de stat de catre guvernul indian, trupul ei fiind ingropat in Casa Mama a Misionarelor Caritatii. Mormantul ei a devenit curand un loc de pelerinaj si rugaciune pentru oameni de toate credintele religioase, deopotriva bogati si saraci. Papa Ioan Paul al II-lea a aprobat beatificarea Maicii Tereza pe 20 decembrie 2002.
Sarbatori, traditii si obiceiuri greco - catolice pe 1 septembrie
Preafericitul Zaharia, tatal Inaintemergătorului
Copyright © diane.ro. 2012
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
3 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
4 septembrie - Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
Nascut pe 5 septembrie – Horoscop general Profil astrologic
Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin - ortodoxe pe 1 septembrie
Sfantul Prooroc Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul
Multe si luminatoare fapte despre viata Sfantul Prooroc Zaharia sunt istorisite in cel dintai capitol al Evangheliei dupa Luca. Dupa nasterea lui Hristos, Sfantul Zaharia a sustinut cu tarie ca Sfanta Maria era fecioara si Maica a Domnului, pastrandu-i un loc in acea parte a templului ce era rezervata fecioarelor, si atragand astfel asupra lui mania si ura preotilor si levitilor.
Atunci cand Sfantul Ioan Botezatorul avea sase luni, Sfantul Zaharia l-a ascuns impreuna cu mama sa, Elisabeta, intr-o pestera dincolo de Iordan, dupa ce a auzit ca regele Irod daduse porunca sa fie ucisi toti pruncii din Betleem. Dusmanii proorocului nu au pregetat sa il denunte regelui Irod, iar aceasta a trimis ostasi sa il caute si sa il ucida. Sfantului i s-a curmat viata in interiorul templului, chiar in locul unde obisnuia sa sada Maica Domnului. Intrucat sangele profetului s-a varsat in acest locas de inchinaciune, templul a devenit vaduvit de prezenta divina. Preotii au luat trupul Sfantului Zaharia si l-au ingropat alaturi de parintii sai. Din acel moment, multe semne si miracole au inceput sa vesteasca ca riturile vechii legi erau pe cale de a fi abolite. Preotii nu au mai fost cinstiti de vederea ingerilor si au fost lipsiti de darul proorocirii, nu au mai fost capabili sa ofere indrumare si sa lumineze oamenii asupra invataturilor, asa cum facusera pana atunci.
Sfintii Mucenici Urban, Teodor si Medimn
Sfintii Urban, Teodor si Medimn, impreuna cu alti 79 de tovarasi din Nicomedia, au suferit in vremea imparatului arian Valentus (Valens) (364-378 sau 379).
Episcopul Evagrie fusese alungat din biserica Constantinopolului, iar crestinii ce nu acceptasera erezia ariana fusesera supusi multor chinuri si trimisi in temnita. Ajunsi la disperare, crestinii au hotarat sa ceara protectia imparatului si au trimis la acesta 80 de oameni cu demnitati religioase, condusi de Sfintii Urban, Teodor si Medimn. Auzind plangerile acestora, Valens s-a maniat peste poate, dar nu a lasat sa i se vada supararea. El l-a chemat pe eparhul Modest si i-a poruncit sa ii omoare pe indraznetii soli. Modest i-a imbarcat pe o corabie, spunandu-le ca vor fi trimisi la inchisoare, ordonand apoi comandantului sa dea foc vasului atunci cand ajungea in larg. Corabia incendiata a plutit o vreme pe mare si a ajuns, in cele din urma, arsa intru totul si cu toti sfintii mucenici morti intr-un loc numit Dakizis.
Sarbatori, traditii si obiceiuri crestin – ortodoxe rit / stil vechi pe 1 septembrie
Sfantul Mucenic Lup; Sfantul Mucenic Irineu, episcopul Sirmiului; Sfantul Sfintitul Mucenic Irineu, episcopul Lugdunului (Lyon); Preacuviosul Calinic, patriarhul Constantinopolului; Cuviosii Eutihie si Florentiu; Sfintii 38 de Mucenici din Tracia,
Vezi Traditii si sarbatori din 23 august
Sarbatori, traditii si obiceiuri romano - catolice pe 1 septembrie
Sfantul Laurentiu Iustiniani, episcop
Sfantul Laurentiu Iustiniani (1 iulie 1381-8 ianuarie 1456), episcop si cel dintai patriarh al Venetiei, a fost membru al vestitei familii Iustiniani, din randul careia s-au ales mai multi sfinti. Pietatea mamei sale l-a inspirat in viata sa adulta. In anul 1400, a intrat in congregatia canonicilor de la Sfantul Gheorghe din Alga, unde s-a remarcat prin umilinta, viata de post si fervoarea rugaciunilor sale. In timpul cat era acolo, manastirea s-a transformat intr-o congregatie de canonici seculari traind in comunitate. Dupa hirotonisirea sa din anul 1406, a ajuns abate al acestei comunitati monahale, dupa o vreme, fiind numit episcop de Castello de catre Papa Eugen al IV-lea. Episcopatul sau s-a evidentiat prin zelul de a extinde activitatile bisericii si prin numeroase reforme. In anul 1451, Papa Niculai al V-lea a unit dioceza din Castello cu patriarhatul din Grado, si a mutat scaunul patriarhal la Venetia, Sfantul Laurentiu Iustiniani devenind astfel primul patriarh al Venetiei, demnitate pe care a detinut-o vreme de mai mult de patru ani.
Sfantul Laurentiu Iustiniani a murit pe 8 ianuarie 1456, si a fost canonizat de catre papa Alexandru al VII-lea.
Fericita Tereza de Calcutta, calugarita / Maica Tereza
Aceasta remarcabila femeie, ce a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de Maica Tereza, si-a inceput viata sub numele de Agnes Gonxha Bojaxhiu. Nascuta pe 26 august 1910 la Skopje, a fost cel mai mic copil al lui Nikola si Drane Bojaxhiu. Dupa ce a primit prima comuniune la varsta de cinci ani si jumatate, a fost confirmata in noiembrie 1916. Tatal ei a murit atunci cand Agnes Gonxha avea numai opt ani, lasandu-si familia prada unor mari dificultati financiare.
Formarea religioasa a lui Agnes Gonxha (Maica Tereza de mai tarziu) a fost inraurita de enoria iezuita a Sacrei Inimi, in activitatile careia s-a implicat din tot sufletul.
Mobilizata de gandul de a se dedica muncii misionare, Agnes Gonxha si-a parasit casa familiala in septembrie 1928, la varsta de 18 ani, pentru a se alatura Institutului Binecuvantatei Fecioare Maria, cunoscut si sub numele de Surorile din Loreto, din Irlanda. Aici a fost numita sora Maria Tereza, dupa numele Sfintei Tereza din Lisieux. In decembrie 1929 a facut cea dintai calatoria in India, la Calcutta. Dupa ce si-a facut primul juramant de credinta in mai 1931, Sfanta Tereza a fost trimisa la comunitatea Loreto din Calcutta, unde a predat la scoala de fete Sfanta Maria.
Sfanta Tereza si-a facut juramantul final de credinta pe 24 mai 1937, devenind astfel, dupa cum ea insasi spunea “sotie a lui Hristos” pentru “toata eternitatea”.
A continuat sa predea la Sfanta Maria, in anul 1944 ajungand directoare a scolii. In decursul celor 20 de ani petrecuti aici, Maica Tereza a iesit in evidenta prin caritate, lipsa de egoism si curaj, prin capacitatea sa de a munci din greu si talentul sau organizatoric.
Pe 10 septembrie 1946, in timpul unei calatorii cu trenul de la Calcuta la Darjeeling, Maica Tereza a primit “inspiratia, misiunea ei intru chemare”. In acea zi, intr-un fel pe care nu si l-a putut explica vreodata, setea lui Hristos pentru dragoste si sufletele oamenilor i-a luat in stapanire inima, iar nazuinta ei de a astampara aceasta sete divina a devenit forta calauzitoare a vietii ei.
Prin intermediul unor mesaje si viziuni, Iisus i-a relevat dorinta inimii Lui ca “victimele dragostei” sa “radieze iubirea Sa prin sufletele lor”. “Vino in lumina Mea”, a rugat-o El. “Nu pot merge de unul singur”.
Iisus i-a relevat durerea Sa fata de neglijarea saracilor, mahnirea Lui fata de Ignorarea Sa de catre ei si tanjirea Sa dupa dragostea lor. El i-a cerut maicii Tereza sa intemeieze o comunitate religioasa, Misionarele Caritatii, dedicata ingrijirii celor mai saraci dintre saraci.
A fost nevoie de aproape doi ani de cercetari si examinari inainte ca Maica Tereza sa primeasca aprobarea pentru initierea acestui ordin. Pe 17 august 1948, ea s-a imbracat pentru prima oara intr-un sari alb, cu marginile albastre, si a pasit in lume pe portile locasului din Loreto pentru a iesi in intampinarea celor sarmani.
Dupa un scurt curs medical la Misiunea Surorilor Medicale din Patma, Maica Tereza a revenit la Calcutta, unde a gasit un sediu temporar pentru Micile Surori ale Saracilor. Pe 21 decembrie, a facut o prima incursiune in zona periferica a orasului, vizitand mai multe familii, curatand ranile unor copii, avand grija de un batran bolnav aflat pe drumuri si o femeie muribunda din cauza infometarii si tuberculozei. In fiecare dimineata se dedica comuniunii cu Iisus in Euharistie si pornea pe strazi, cu rozariul in mana, pentru a-l regasi pe El si a-L servi “in cei nedoriti, neiubiti si neingrijiti de nimeni”. Dupa cateva luni i s-au alaturat, una cate una, fostele ei eleve.
In ziua de 7 octombrie 1950, noua congregatie a Misionarelor Caritatii a fost intemeiata oficial in arhodioceza din Calcutta. La debutul anilor 1960, Maica Tereza a inceput sa isi trimita surorile in alte zone ale Indiei. Decretul pontifical acordat congregatiei de catre papa Paul al VI-lea in februarie 1965 a incurajat-o sa deschida un sediu al surorilor ei in Venezuela. Curand, alte sedii au aparut la Roma si in Tanzania, si apoi pe fiecare continent. Odata cu anii 1980 si continuand cu anii 1990, Maica Tereza a infiintat locasuri ale misiunii ei in aproape toate tarile comuniste, inclusiv in fosta Uniune Sovietica, Cuba si Albania.
Pentru a se ingriji mai bine de nevoile materiale si spirituale ale saracilor, Maica Tereza a fondat Fratii Misionari ai Caritatii in 1963, in 1976 o ramura contemplativa a Surorilor, in 1979 Fratii Contemplativi, iar in 1984 Parintii Misonari ai Caritatii.
Maica Tereza si-a extins preocuparile dincolo de vocatiile sale religioase, infiintand organizatiile Colaboratorii Maicii Tereza si Colaboratorii celor Saraci si Bolnavi, alcatuite din oameni de diferite credinte si nationalitati, ce ii impartaseau simplitatea, sacrificiul si lucrarea ei umila plina de dragoste. In acest spirit, a pus bazele, mai tarziu, Misionarilor Laici ai Caritatii. Drept raspuns al solicitarilor mai multor preoti, in 1981 a initiat Miscarea Corpus Christi pentru Preoti ca o “mica cale a sfinteniei” pentru acei ce isi doreau sa impartaseasca carisma si spiritul ei.
Eforturile ei nu aveau cum sa nu primeasca o rasplata lumeasca, asa ca Maica Tereza a inceput sa fie onorata cu numeroase distinctii, intre care Premiul Indian Padmashri in 1962, si Premiul Nobel pentru Pace in 1979.
In ciuda sanatatii ei subrede dinspre sfarsitul vietii, Maica Tereza a continuat sa isi conduca congregatia si sa se ingrijeasca de nevoile saracilor si bisericii. In anul 1997, Surorile Maicii Tereza numarau 4.000 de membre si cuprindeau 610 fundatii in 123 de tari ale lumii. In martie 1997, a binecuvantat-o pe succesoarea ei la conducerea congregatiei Surorile Caritatii si a facut o ultima calatorie in strainatate. Dupa ce l-a intalnit pentru ultima data pe Papa Ioan Paul al II-lea, s-a intors la Calcutta si si-a petrecut ultimele saptamani de viata primind vizitatori si dand indrumari surorilor sale.
Decedata pe 5 septembrie 1997, Maica Tereza a fost onorata cu funeralii de stat de catre guvernul indian, trupul ei fiind ingropat in Casa Mama a Misionarelor Caritatii. Mormantul ei a devenit curand un loc de pelerinaj si rugaciune pentru oameni de toate credintele religioase, deopotriva bogati si saraci. Papa Ioan Paul al II-lea a aprobat beatificarea Maicii Tereza pe 20 decembrie 2002.
Sarbatori, traditii si obiceiuri greco - catolice pe 1 septembrie
Preafericitul Zaharia, tatal Inaintemergătorului
Copyright © diane.ro. 2012
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
3 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
4 septembrie - Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
Nascut pe 5 septembrie – Horoscop general Profil astrologic
5 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
![5 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase]()
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 04, 2012
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu