Triunghiul amoros Hefaistos, Afrodita, Ares | Legende antice ale dragostei
Hephaestus / Hefaistos (Vulcan in mitologia romana), fierarul si mestesugarul zeilor, era casatorit cu Aphrodite / Afrodita (Venus in legendele romane), zeita dragostei si a frumusetii. Nu era deloc un mariaj fericit, intrucat era vaduvit de copii, iar Aphrodite se vadea a fi o sotie necredincioasa, ce ramanea adeseori insarcinata in urma relatiilor amoroase cu zeii si muritorii. In plus, nici Hephaestus nu se putea lauda cu o virtute desavarsita in loialitatea conjugala.dragoste, legenda, mit,
Printre numeroasele sale infidelitati, Afrodita a avut o aventura cu Ares, zeul grec al razboiului si dezbinarii (in miturile romane, Mars sau Marte). Homer a povestit despre asta in Odiseea. In vreme ce Odysseus (Odiseu) era oaspete la curtea regala feniciana, bardul Demodocus a cantat cu maiestrie despre necredinta in iubire a Afroditei.
Helius, zeul grecesc al soarelui, zarea multe din cele ce se intamplau pe pamant in timp ce isi mana carul de foc peste ceruri. Asa s-a facut ca, intr-o zi, atunci cand Hephaestus nu era acasa, a vazut cum Aphrodite isi conducea iubitul catre patul conjugal. Helius nu a stat mult pe ganduri si i-a marturisit lui Hefaistos despre coarnele pe care i le punea pe cap nevasta-sa.
Gelozia a infierbantat pe data sufletul lui Hefaistos, imboldindu-l sa se razbune pe cei doi amanti. Ologul dar inventivul mestesugar a creat o plasa invizibila pe care a asezat-o deasupra impurului sau pat conjugal, si si-a anuntat sotia ca pleaca o vreme in insulele Lemnos. Desigur, Aphrodite s-a gandit imediat la oportunitatea de a petrece mai mult timp cu Ares in absenta barbatului ei.
De indata ce Hephaestus si-a parasit casa, Ares s-a furisat inauntru, si-a lepadat in graba hainele si s-a azvarlit pe patul in care era asteptat de dezgolita si imbietoarea Aphrodite. Chiar in clipele cand dragostea lor era mai infocata, plasa a cazut peste ei, prinzandu-i intr-o capcana fara de scapare.
Hefaistos a intrat imediat in dormitorul sau impreuna cu alti zei luati drept martori ai abominabilului adulter. Numai divinitatile masculine ale Olimpului au fost prezente acolo, zeitele preferand sa nu dea cu ochii de o astfel de priveliste nemaipomenit de indecenta. Zeul fierar i-a invinovatit pe ambii sai parinti pentru casatoria sa cu Aphrodite, apoi a anuntat solemn ca nu ii va elibera pe amanti decat dupa ce i se vor inapoia darurile oferite cu prilejul nuntii sale catre Zeus si Hera.
Doi tineri olimpieni, Apollo si Hermes s-au amuzat cu nesat pe seama umilirii dezbracatilor zei ai razboiului si dragostei. Ei l-au comparat pe Hephaestus cu broasca testoasa care a reusit sa invinga iepurele (Ares) intr-o competitie de alergare. Aparent greoiul la minte Hefaistos il infransese prin istetime pe Ares. Hermes a recunoscut, totusi, ca nu l-ar fi deranjat sa fie in locul lui Ares, daca ar fi putut astfel sa se afle in acelasi pat cu zeita dragostei.
Numai Poseidon nu a gustat ironiile celor doi nepoti ai sai. El s-a straduit sa-l calmeze pe Hephaestus si sa-l convinga sa elibereze perechea adultera. La inceput, Hefaistos s-a opus, intrucat voia sa profite cat mai mult de razbunarea sa, cedand dupa ce Poseidon i-a promis ca se va ocupa el insusi de recuperarea cheltuielilor sale de nunta.
Hephaestus i-a eliberat din plasa invizibila pe Aphrodite si Ares. Zeul vrajbei a luat-o de indata spre Tracia, iar zeita iubirii s-a indreptat catre Paphos, din Cipru, unde Gratiile au imbaiat-o intr-un bazin sacru, dupa care i-au masat cu ulei trupul perfect.
Poetul roman Ovidiu a scos la iveala un final diferit al acestei amuzante legende. Atunci cand Poseidon (Neptun in miturile romane) a vazut splendoarea goliciunii lui Aphrodite, a fost strabatut de o apriga dorinta fata de ea. Asadar, zeul oceanelor a fost imboldit de propriul interes cand l-a indemnat pe Hefaistos sa-si elibereze sotia, nefiind deloc interesat sa-l aline pe sotul incornorat.
Aphrodite si-a platit datoria fata de Poseidon culcandu-se cu el, si devenind astfel mama lui Eryx, un argonaut care a calatorit peste ape impreuna cu Jason (Iason).
Poseidon nu a fost singurul zeu ce a intrat in gratiile Afroditei. Ovidiu continua legenda povestind cum Hermes i-a castigat si el favorurile, zeita dand nastere drept urmare a acestei legaturi lui Hermaphroditus (Hermafrodit).
De asemeni, Afrodita nu a uitat sa se razbune pe cel care o daduse de gol. Helius era intr-o relatie amorosa cu o nimfa, pe nume Clytie. Aphrodite l-a facut pe Helius sa se indragosteasca de o alta fata, Leucothoe, fiica lui Orchamus, regele Persiei.
Clytie a fost patrunsa de o infierbantata gelozie fara de rivala ei, asa ca a raspandit un zvon conform caruia Leucothoe ar fi fost, de fapt, sedusa de un muritor. Orchamus si-a pedepsit fara mila fiica, ingropand-o de vie. Helius a incercat in zadar sa o salveze.
Zeul soarelui a abandonat-o apoi pe Clytie. Indragostita nebuneste de el, nimfa a stat pe pamant, cu ochii atintiti spre carul solar vreme de noua zile, pana cand si-a pierdut vlaga si a murit.
Leucothoea fost transformata de zei intr-un dulce mirositor tufis, iar Clytie s-a preschimbat in floarea soarelui, o floare mereu indreptata catre soare in timpul calatoriei sale zilnice pe bolta cereasca.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Diana, zeita vanatorii, naturii, fertilitatii si lunii
Afrodita, zeita greaca a dragostei, dorintei si frumusetii
Mitul lui Adonis | Legende grecesti ale dragostei
Printre numeroasele sale infidelitati, Afrodita a avut o aventura cu Ares, zeul grec al razboiului si dezbinarii (in miturile romane, Mars sau Marte). Homer a povestit despre asta in Odiseea. In vreme ce Odysseus (Odiseu) era oaspete la curtea regala feniciana, bardul Demodocus a cantat cu maiestrie despre necredinta in iubire a Afroditei.
Helius, zeul grecesc al soarelui, zarea multe din cele ce se intamplau pe pamant in timp ce isi mana carul de foc peste ceruri. Asa s-a facut ca, intr-o zi, atunci cand Hephaestus nu era acasa, a vazut cum Aphrodite isi conducea iubitul catre patul conjugal. Helius nu a stat mult pe ganduri si i-a marturisit lui Hefaistos despre coarnele pe care i le punea pe cap nevasta-sa.
Gelozia a infierbantat pe data sufletul lui Hefaistos, imboldindu-l sa se razbune pe cei doi amanti. Ologul dar inventivul mestesugar a creat o plasa invizibila pe care a asezat-o deasupra impurului sau pat conjugal, si si-a anuntat sotia ca pleaca o vreme in insulele Lemnos. Desigur, Aphrodite s-a gandit imediat la oportunitatea de a petrece mai mult timp cu Ares in absenta barbatului ei.
De indata ce Hephaestus si-a parasit casa, Ares s-a furisat inauntru, si-a lepadat in graba hainele si s-a azvarlit pe patul in care era asteptat de dezgolita si imbietoarea Aphrodite. Chiar in clipele cand dragostea lor era mai infocata, plasa a cazut peste ei, prinzandu-i intr-o capcana fara de scapare.
Hefaistos a intrat imediat in dormitorul sau impreuna cu alti zei luati drept martori ai abominabilului adulter. Numai divinitatile masculine ale Olimpului au fost prezente acolo, zeitele preferand sa nu dea cu ochii de o astfel de priveliste nemaipomenit de indecenta. Zeul fierar i-a invinovatit pe ambii sai parinti pentru casatoria sa cu Aphrodite, apoi a anuntat solemn ca nu ii va elibera pe amanti decat dupa ce i se vor inapoia darurile oferite cu prilejul nuntii sale catre Zeus si Hera.
Doi tineri olimpieni, Apollo si Hermes s-au amuzat cu nesat pe seama umilirii dezbracatilor zei ai razboiului si dragostei. Ei l-au comparat pe Hephaestus cu broasca testoasa care a reusit sa invinga iepurele (Ares) intr-o competitie de alergare. Aparent greoiul la minte Hefaistos il infransese prin istetime pe Ares. Hermes a recunoscut, totusi, ca nu l-ar fi deranjat sa fie in locul lui Ares, daca ar fi putut astfel sa se afle in acelasi pat cu zeita dragostei.
Numai Poseidon nu a gustat ironiile celor doi nepoti ai sai. El s-a straduit sa-l calmeze pe Hephaestus si sa-l convinga sa elibereze perechea adultera. La inceput, Hefaistos s-a opus, intrucat voia sa profite cat mai mult de razbunarea sa, cedand dupa ce Poseidon i-a promis ca se va ocupa el insusi de recuperarea cheltuielilor sale de nunta.
Hephaestus i-a eliberat din plasa invizibila pe Aphrodite si Ares. Zeul vrajbei a luat-o de indata spre Tracia, iar zeita iubirii s-a indreptat catre Paphos, din Cipru, unde Gratiile au imbaiat-o intr-un bazin sacru, dupa care i-au masat cu ulei trupul perfect.
Poetul roman Ovidiu a scos la iveala un final diferit al acestei amuzante legende. Atunci cand Poseidon (Neptun in miturile romane) a vazut splendoarea goliciunii lui Aphrodite, a fost strabatut de o apriga dorinta fata de ea. Asadar, zeul oceanelor a fost imboldit de propriul interes cand l-a indemnat pe Hefaistos sa-si elibereze sotia, nefiind deloc interesat sa-l aline pe sotul incornorat.
Aphrodite si-a platit datoria fata de Poseidon culcandu-se cu el, si devenind astfel mama lui Eryx, un argonaut care a calatorit peste ape impreuna cu Jason (Iason).
Poseidon nu a fost singurul zeu ce a intrat in gratiile Afroditei. Ovidiu continua legenda povestind cum Hermes i-a castigat si el favorurile, zeita dand nastere drept urmare a acestei legaturi lui Hermaphroditus (Hermafrodit).
De asemeni, Afrodita nu a uitat sa se razbune pe cel care o daduse de gol. Helius era intr-o relatie amorosa cu o nimfa, pe nume Clytie. Aphrodite l-a facut pe Helius sa se indragosteasca de o alta fata, Leucothoe, fiica lui Orchamus, regele Persiei.
Clytie a fost patrunsa de o infierbantata gelozie fara de rivala ei, asa ca a raspandit un zvon conform caruia Leucothoe ar fi fost, de fapt, sedusa de un muritor. Orchamus si-a pedepsit fara mila fiica, ingropand-o de vie. Helius a incercat in zadar sa o salveze.
Zeul soarelui a abandonat-o apoi pe Clytie. Indragostita nebuneste de el, nimfa a stat pe pamant, cu ochii atintiti spre carul solar vreme de noua zile, pana cand si-a pierdut vlaga si a murit.
Leucothoea fost transformata de zei intr-un dulce mirositor tufis, iar Clytie s-a preschimbat in floarea soarelui, o floare mereu indreptata catre soare in timpul calatoriei sale zilnice pe bolta cereasca.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Diana, zeita vanatorii, naturii, fertilitatii si lunii
Afrodita, zeita greaca a dragostei, dorintei si frumusetii
Mitul lui Adonis | Legende grecesti ale dragostei
Triunghiul amoros Hefaistos, Afrodita, Ares | Legende antice ale dragostei
Reviewed by Diana Popescu
on
iunie 07, 2013
Rating:
tare. imi place de afrodita
RăspundețiȘtergereBun referat despre afrodita
ȘtergereIn ziua de azi ,se cam traieste in ,,trei,,nu doi.Enorm de multe situatii sunt asa,formatte din TRIO,nu DUO!Din pacate iubirea adevarata si sincera este bagatelizata si ironizata.Este la moda sau in trend chiar cuplu _a la ,,TREI,,din pacate pt .noi oamenii,care nu mai stim sa iubim,sa ne dedicam,sa iertam si sa intelegem cu rabdare si toleranta,partenerul.F.rapid .....vine AL TREILEA ,in peisaj.suntem superficiali!
RăspundețiȘtergereCe este mai grav,este faptul ca de mute ori,partenera ,,oficiala,,stie de ,,a treia,,din peisaj si ...o accepta.Deci se culca un barbat cu doua si ele stiu....si nu pare sa mai fie vreo problema.SODOMA SI GOMORA!
RăspundețiȘtergere