Mitul lui Adonis | Legende grecesti ale dragostei

Desi asociat frecvent cu moartea si reinvierea, cu renasterea naturii, mitul lui Adonis reprezinta, din punctul meu de vedere, o legenda ce poate fi descifrata prin prisma psihanalizei, in care calitatea primordiala de vanator a barbatului il aduce spre neant din pricina neimpacarii sale cu frumusetea sau latura sa feminina.

Adonis a fost mentionat pentru intaia oara in "Cataloagele femeielor" (carte atribuita lui Hesiod) si in "Biblioteca" lui Apollodorus, drept fiu al lui Phoenix si Alphesiboea. Cea de-a doua sursa ii pomeneste ca posibili parinti ai lui Adonis si pe Cinyras, fiul lui Megassares si Metharme, fiica lui Pygmalion. Adonis a avut un frate, pe nume Oxyporos, si trei surori - Orsedice, Laogore si Braisia. Se spune ca surorile sale se iubeau cu strainii si traiau in indepartatul Egipt, fiind exilate acolo, drept pedeapsa, de catre zeita Aphrodite (Afrodita).

Apollodorus inclina totusi sa creada ca cei ce i-au dat nastere lui Adonis au fost, de fapt, Theias, regele din Asiria, si Smyrna, fiica lui Theias. Poetul roman Ovidiu ii numea drept parinti ai acestuia pe Cinyras si Myrrha, fiica lui Cinyras. Numele Smyrna si Myrrha au aceeasi semnificatie, "arbore de smirna."
Indiferent de felul in care erau botezati parintii lui Adonis, atat Apollodorus cat si Ovidiu spun aceeasi legenda: o fata s-a culcat cu propriul ei tata, iar zeii, pentru a o apara de mania tatalui ei, au transformat-o intr-un arbore de smirna.

Potrivit lui Apollodorus, Aphrodite ar fi pedepsit-o pe Smyrna intrucat nu o onora asa cum se cuvenea, facand-o sa se indragosteasca de propriul ei tata. Apoi, cu sprijinul unei servitoare, Smyrna ar fi impartit acelasi pat cu parintele ei.

Atunci cand Theias (Cinyras) a descoperit ca dormise cu fiica sa, a fost strabatut de o atat de mare furie si suparare incat a urmarit-o, cu sabia in mana, hotarat sa o ucida. Zeii au reusit sa o izbaveasca pe Smyrna (Myrrha), preschimband fata deja insarcinata cu tatal ei intr-un copacel de smirna.

Zece luni mai tarziu, arborele de smirna s-a despicat in doua, scotand la iveala un copil. Zeita Aphrodite (Venus), responsabila se pare pentru pasiunea incestuoasa a lui Myrrha, a fost cuprinsa de de o mare dragoste la vederea baietelului nou nascut, si i-a dat numele de Adonis. Apoi, l-a ascuns de ceilalti zei, punandu-l intr-un cufar, si l-a incredintat spe grija zeitei Persephone (Persefona).

Indragostita si ea de copilul Adonis, Persephone a refuzat mai tarziu sa il inapoieze lui Aphrodite. Tatal celor doua zeite a pus capat disputei hotarand ca Adonis sa-si petreaca o treime din viata acolo unde isi dorea, o treime alaturi de Persephone, si o alta impreuna cu Aphrodite. Baiatul a preferat-o pe zeita dragostei, ramanand cu ea si in decursul timpului ce ii statea la dispozitie.

Conform unui alt scriitor roman, Hyginus, Zeus ar fi ales-o pe muza Calliope drept judecatoare a conflictului dintre Afrodita si Persefona, care a decis ca Adonis sa isi imparta viata, in parti egale, intre cele doua zeite rivale. Nemultumita de acest arbitraj, Aphrodite ar fi starnit zarva printre Maenazi, determinandu-i sa-l ucida pe cantaretul trac Orpheus (Orfeu), fiul lui Calliope.

Transformat, odata cu vremea, intr-un tanar de o extraordinara frumusete, Adonis isi petrecea timpul mai cu seama vanand prin paduri, avand-o drept tovarasa pe Aphrodite. Apollodorus relateaza ca zeita Artemis ii purta sambetele acestuia, si a trimis un bivol salbatic pentru a-l omori, pe cand era incat baiat, probabil din cauza faptului ca Aphrodite provocase moartea lui Hippolytus, fiul lui Theseus (Tezeu). Mai tarziu insa, in scrierile sale, Apollodorus spune totusi ca Adonis ar fi fost ucis atunci cand ajunsese deja un tanar barbat.

Intr-un scenariu mai elaborat, Ovidiu povesteste altfel mitul lui Adonis. Potrivit poetului roman, Eros sau Cupid / Cupidon ar fi lovit-o din greseala cu o sageata pe zeita dragostei, facand-o sa se indragosteasca de Adonis. Aphrodite l-a urmat si l-a vegheat pe frumosul tanar in timpul incursiunilor sale de vanatoare, incercand adesea sa il convinga sa renunte a urmari animalele salbatice din codru. Adonis a refuzat sa dea ascultare sfaturilor ei.

Intr-o zi, Afrodita si-a incredintat carul purtat pe ceruri de lebede lui Adonis, care a plecat apoi, in zbor, spre Cipru. Ajuns la destinatie, el a zarit pe pamant un maret bivol si, fara a mai sta pe ganduri, l-a atacat, impungandu-l cu sabia. Scos din fire, animalul l-a urmarit pe Adonis, reusind, in cele din urma, sa il raneasca de moarte.

Inainte de a ajunge pe insula sa, Aphrodite a auzit geamatele muribundului ei iubit. Plina de grija, a revenit in graba catre Adonis, dar nu l-a mai putut salva. L-a gasit fara suflare, zacand intr-o balta de sange.

Pentru a pastra in timp amintirea lui Adonis, se spune ca zeita a infiintat festivalul Adonia, in decursul caruia era pusa in scena moartea iubitului ei. De asemeni, Aphrodite a transformat sangele lui Adonis intr-o floare rosie, anemona.

Anticii au speculat mitul lui Adonis, presupunand ca bivoul salbatic ar fi fost, de fapt, Hephaestus (Hefaistos), sotul gelos al zeitei iubirii, sau Ares, iubitul ei statornic.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Afrodita, zeita greaca a dragostei, dorintei si frumusetii

Legendele si miturile florilor

Dragostea in legendele si miturile lumii (I)