Duminica in superstitii si credinte romanesti

Cea mai insemnata si de bun augur zi a saptamanii, duminica era dedicata, in superstitiile si credintele populare romanesti, implinirii aduse de Inviere, o zi sfanta, dedicata totusi si practicilor magice de dragoste, in care era interzis a se munci, oamenii neavand voie sa spele, sa toarca, sa coase, sa faca focul, sa isi taie unghiile, sa sadeasca sau sa ude plantele ori sa taie orataniile si animalele din ograda.

Adeseori, ziua de duminica era infatisata drept o frumoasa fata sau femeie (al carui barbat era sambata), vazuta in vise cu un lung si despletit par, purtand straie albe, ce isi avea salasul dincolo de Apa Sambetei, in niste palate de aur, aflate in paduri necalcate vreodata de picior de om.

Se spunea ca duminica ii vizita in vise pe oameni pentru a-i sfatui cum sa se fereasca de pagube si de boli. Felul cum isi facea aparitia depinde de curatenia spirituala sau de pacatele celor care o visau, fiind vazuta cu picioare de gaina de aceia care mancasera de dulce in zi de post sau taiata, insangerata, zgariata de catre acele femei ce cususera ori spalasera de ziua ei.

Duminica era considerata o zi plina de lumina, ziua din saptamana dedicata Invierii, Sfanta Duminica fiind vazuta uneori in folclor drept mama lui Hristos. Din aceste motiv se zicea ca oamenii nascuti in aceasta zi sunt veseli si norocosi.

Duminica nu era bine sa mananci de dimineata pentru ca ti se impartasea ingerul. La fel, cainelui din curte era potrivit sa ii dai de mancare ceva mai tarziu.

Conform regulilor nescrise din superstitiile si credintele romanesti, era recomandat sa deschizi usa de la intrare cat puteai de dvreme, chiar inainte de zori,  pentru ca Maica Domnului sa poata intra in casa si sa lase in ea noroc.

Nu era indicat a se dormi pana tarziu duminica dimineata, iar daca sunetul clopotelor de la biserica te prindeau in pat urmau sa treaca serpii peste tine. De asemeni, daca dormeai in acea zi in vreme ce preotul slujea la biserica, nu se apropiau sfintii de tine vreme de 40 de zile.

Cine indraznea sa munceasca duminica atragea focul asupra sa ori a casei sale. Orice treaba facuta acum, indiferent daca era vorba de cusut, spalat, tesut, injugat boii pentru camp era lucrul dracului, si oricine nesocotea aceste oprelisti risca sa fie trasnit de fulgere daca il prindea ploaia pe drum. Plantele sadite duminica se uscau, cele udate in aceasta zi faceau viermi la radacina, si era mare pacat a se taia animale ori pasari, urmand ca cel ce savarsea asa ceva sa nu aiba noroc cu vitele, porcii si pasaretul din ograda. Spalatul pe cap duminica aducea pecingine, matreata, bube si dureri de cap. Mai mult decat atat, copilul scaldat in ziua de sarbatoare dadea inapoi din crestere, iar cana sau ulciorul din care se lua apa pentru spalat pe ochi capata un neplacut miros. Daca femeile torceau duminica pe ata lor se urcau varcolacii trimisi de Dumnezeu cate ceruri pentru a infuleca soarele.

Potrivit vechilor traditii populare, duminica se tinea post pentru dusmani si se faceau, mai ales dimineata, farmece de dragoste. Se spunea ca  matraguna, careia i se dadea de baut si de mancare duminica pe camp, fiind dusa apoi acasa cu norod si lautari, si tinuta la mare cinste, putea sa indeplineasca orice dorinta daca erai mereu vesel, nu te certai si nu blestemai pe nimeni. Intr-o practica asemanatoare, o fata care voia sa placa flacailor si sa fie remarcata la hora, se ducea cu maica-sa la camp, sapa la radacina unei matragune si aseza in groapa astfel facuta rachiu, paine si sare, dupa care se intorcea casa purtand matraguna pe cap, ferindu-se totodata de sfada sau de rostirea vreunui cuvant necuvincios.

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Duminica Tomei - Traditii si obiceiuri

Duminica in citate, maxime, aforisme, proverbe

Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri