Nasterea in traditii si superstitii evreiesti
Potrivit traditiei evreiesti, desi sufletul uman exista dinainte de nastere, viata omului incepe abia dupa ce vede pentru intaia oara lumina zilei, atunci cand bebelusul este scos mai mult de jumatate din trupul mamei.
Iudaismul respinge complet notiunea de pacat originar, copiii considerandu-se ca se nasc puri, curati, complet eliberati de pacate.
Imediat dupa nastere, mama este considerata "niddah" (impura) si nu trebuie sa mai faca dragoste cu sotul ei o perioada de sapte zile daca a nascut o fetita, si una de 14 zile daca a adus pe lume un baiatel. Tatalui nou-nascutului i se acorda, cu acest prilej, onoarea unui "aliyah", adica oportunitatea de a binecuvanta citirea torahului pentru sanatatea mamei si copilui intr-o sinagoga apropiata de casa.
Traditie evreiasca nu recomanda sa se cumpere trusoul bebelusului inainte de nasterea lui. De fapt, pana la venirea sa pe lume nu i se ia nimic si nici chiar nu se pune in discutie numele sau. Acest obicei deriva se pare din superstitia ca nu trebuie sa se atraga atentia asupra copilului inainte de nastere pentru a nu atrage asupra sa un ghinion. De asemeni, aceasta traditie poate fi inradacinata din vechi vremuri, cand mortalitatea la nasterea era extrem de mare.
Numele evreiesc al copilului
Ritualul prin care li se da un nume copiilor difera in functie de genul lor. Unei fete i se acorda un nume in mod oficial in sinagoga atunci cand tatal rosteste "aliyah"-ul de dupa nastere. Un baiat isi primeste numele in timpul ritualului de circumcizie (Brit Milah).
Forma standard a unui nume masculin este: numele copilului + ben + numele tatalui. Numele feminine sunt de tipul: numele copilului + bat + numele tatalui. In cazul cand bebelusul este urmasul unui Kohein (preot, descendent al lui Aaron, insarcinat cu indeplinirea a diverse rituri in Templu), se adauga sufixul "ha-Kohein". Daca micutul face parte din tribul lui Levi, se adauga "ha-Levi." Numele copiilor nu are o inerenta semnificatie religioasa, putand fi chiar neebraice. Se folosesc adeseori nume Yiddish sau chiar englezesti.
Printre evreii Ashkenazic (evrei din estul Frantei, Germania, rasaritul Europei, si descendenti de-ai lor, a caror cultura difera de cea a evreilor din alte parti ale lumii) exista obiceiul ca un copil nou-nascut sa poarte numele unei rude decedate. In acest fel este onorata persoana moarta si parintii se conformeaza superstitiei ca nu este bine sa-ti numesti copilul dupa o ruda aflata in viata.
Circumcizia - Brit Milah
Intre poruncile iudaismului, Brit Milah (adica "legamantul circumciziei") este probabil cea mai mult respectata. Legamantul circumciziei este mentionat in Vechiul Testament in Facerea / Geneza 17:10-14 si Leviticul (A treia carte a lui Moise) 12:3. Fagaduinta initial de Avram (Abraham), circumcizia este executata numai de barbati. Desi poate fi considerata o masura pur igienica, se precizeaza foarte clar in textul biblic ca circumcizia reprezinta un semn fizic al eternului legamant dintre Dumnezeu si poporul evreu. Totodata, este un insemn al faptului ca evreii se vor putea perpetua numai prin intermediul unor barbati circumscrisi. Un barbat care este necircumscris este condamnat la "kareit", o forma de indepartare spirituala; indiferent cat de bun evreu este in toate felurile, nu are ce cauta in "lumea ce va sa vina."
Circumcizia are loc in cea de-a opta zi de viata a bebelusului, numai atunci cand soarele este pe cer. Trebuie mentionat ca zilele evreiesti incep la apusul soarelui, asa ca daca un copil de parte masculina se naste sa zicem miercuri seara, el urmeaza a fi circumscris in urmatoarea joi. Circumciziile se petrec si de sabat, chiar daca implica varsare de sange, un lucru ce nu este permis de obicei in aceasta zi. Aceste operatii rituale se fac de catre un "mohel" (in traducere, "un circumcizator"), un om pios, educat conform religiei evreiesti si cunoscator al tehicii chirurgicale. In timpul circumciziei, copilul este tinut de o persoana numita "Sandek", un termen corespunzator celui de "nas." Onoarea de a fi Sandek apartine unui bunic ori cuiva din familia rabinului. Potrivit traditiei, un scaun bogat ornamentat asezat la locul ritualului este rezervat lui Ilie, care se spune ca vegheaza asupra ceremonialului. Se dau glas mai multor binecuvantari, inclusiv uneia asupra vinului, o picatura din acesta fiind pusa pe gura copilului. Apoi, baietelul isi primeste numele ebraic. Asemeni multor evenimente religioase ale ciclurilor vietii, ritualul este urmat de o masa festiva.
Pidyon ha-Ben - Rascumpararea primului nascut
"Cele dintai si cele mai bune lucruri apartin lui Dumnezeu." Acest precept evreiesc era aplicat in vechime primului baiat nascut dintr-o familie. Initial, se stabilise ca fiecare intai nascut sa slujeasca drept preot la Templul din Israel. Dupa incidentul cu vitelul de aur, la care tribul lui Levi nu luase parte, Dumnezeu a hotarat insa ca numai cei dintai baieti ai levitilor sa indeplineasca acest rol sacru. Evenimentul in cauza este descris in Numerii 8:14-18. In ciuda acestui fapt, primii nascuti sunt inconjurati in continuare cu o aura de sfintenie, din acest motiv trebuind sa fie rascumparati in cadrul ritualului "Pidyon ha-Ben", adica "Rascumpararea fiului."
Un baietel nou-nascut trebuie sa fie rascumparat la 31 de zile dupa venirea pe lume, dar nu de sabat, intrucat acest ceremonial presupune folosirea banilor. Baiatul este "rascumparat" platindu-se o mica, simbolica suma (cinci shekeli de argint in vremurile biblice, cinci dolari de argint in zilele noastre) unui Kohein.
Ritualul Pidyon ha-Ben se aplica unui mic numar de evrei, fiind folosit, de altfel, numai pentru baieti nascuti pe cale naturala. Asadar, daca o fata este cel dintai copil intr-o familie, aceasta ceremonie nu mai are loc pentru fratii ei mai mici. Daca primul nascut este adus pe lume printr-o cezariana, acest baiat nu este considerat demn de a trece prin ritualul Pidyon ha-Ben. La fel, nu au parte de acest ceremonial nici membrii tribului lui Levi (levitii) si nici copii nascuti dintr-o mama provenita din acest trib.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Ce simte un copil nou nascut?
Cati copiii vei avea? – Superstitii si semne
Nasterea din vis | Interpretarea si semnificatia viselor
Imediat dupa nastere, mama este considerata "niddah" (impura) si nu trebuie sa mai faca dragoste cu sotul ei o perioada de sapte zile daca a nascut o fetita, si una de 14 zile daca a adus pe lume un baiatel. Tatalui nou-nascutului i se acorda, cu acest prilej, onoarea unui "aliyah", adica oportunitatea de a binecuvanta citirea torahului pentru sanatatea mamei si copilui intr-o sinagoga apropiata de casa.
Traditie evreiasca nu recomanda sa se cumpere trusoul bebelusului inainte de nasterea lui. De fapt, pana la venirea sa pe lume nu i se ia nimic si nici chiar nu se pune in discutie numele sau. Acest obicei deriva se pare din superstitia ca nu trebuie sa se atraga atentia asupra copilului inainte de nastere pentru a nu atrage asupra sa un ghinion. De asemeni, aceasta traditie poate fi inradacinata din vechi vremuri, cand mortalitatea la nasterea era extrem de mare.
Numele evreiesc al copilului
Ritualul prin care li se da un nume copiilor difera in functie de genul lor. Unei fete i se acorda un nume in mod oficial in sinagoga atunci cand tatal rosteste "aliyah"-ul de dupa nastere. Un baiat isi primeste numele in timpul ritualului de circumcizie (Brit Milah).
Forma standard a unui nume masculin este: numele copilului + ben + numele tatalui. Numele feminine sunt de tipul: numele copilului + bat + numele tatalui. In cazul cand bebelusul este urmasul unui Kohein (preot, descendent al lui Aaron, insarcinat cu indeplinirea a diverse rituri in Templu), se adauga sufixul "ha-Kohein". Daca micutul face parte din tribul lui Levi, se adauga "ha-Levi." Numele copiilor nu are o inerenta semnificatie religioasa, putand fi chiar neebraice. Se folosesc adeseori nume Yiddish sau chiar englezesti.
Printre evreii Ashkenazic (evrei din estul Frantei, Germania, rasaritul Europei, si descendenti de-ai lor, a caror cultura difera de cea a evreilor din alte parti ale lumii) exista obiceiul ca un copil nou-nascut sa poarte numele unei rude decedate. In acest fel este onorata persoana moarta si parintii se conformeaza superstitiei ca nu este bine sa-ti numesti copilul dupa o ruda aflata in viata.
Circumcizia - Brit Milah
Intre poruncile iudaismului, Brit Milah (adica "legamantul circumciziei") este probabil cea mai mult respectata. Legamantul circumciziei este mentionat in Vechiul Testament in Facerea / Geneza 17:10-14 si Leviticul (A treia carte a lui Moise) 12:3. Fagaduinta initial de Avram (Abraham), circumcizia este executata numai de barbati. Desi poate fi considerata o masura pur igienica, se precizeaza foarte clar in textul biblic ca circumcizia reprezinta un semn fizic al eternului legamant dintre Dumnezeu si poporul evreu. Totodata, este un insemn al faptului ca evreii se vor putea perpetua numai prin intermediul unor barbati circumscrisi. Un barbat care este necircumscris este condamnat la "kareit", o forma de indepartare spirituala; indiferent cat de bun evreu este in toate felurile, nu are ce cauta in "lumea ce va sa vina."
Circumcizia are loc in cea de-a opta zi de viata a bebelusului, numai atunci cand soarele este pe cer. Trebuie mentionat ca zilele evreiesti incep la apusul soarelui, asa ca daca un copil de parte masculina se naste sa zicem miercuri seara, el urmeaza a fi circumscris in urmatoarea joi. Circumciziile se petrec si de sabat, chiar daca implica varsare de sange, un lucru ce nu este permis de obicei in aceasta zi. Aceste operatii rituale se fac de catre un "mohel" (in traducere, "un circumcizator"), un om pios, educat conform religiei evreiesti si cunoscator al tehicii chirurgicale. In timpul circumciziei, copilul este tinut de o persoana numita "Sandek", un termen corespunzator celui de "nas." Onoarea de a fi Sandek apartine unui bunic ori cuiva din familia rabinului. Potrivit traditiei, un scaun bogat ornamentat asezat la locul ritualului este rezervat lui Ilie, care se spune ca vegheaza asupra ceremonialului. Se dau glas mai multor binecuvantari, inclusiv uneia asupra vinului, o picatura din acesta fiind pusa pe gura copilului. Apoi, baietelul isi primeste numele ebraic. Asemeni multor evenimente religioase ale ciclurilor vietii, ritualul este urmat de o masa festiva.
Pidyon ha-Ben - Rascumpararea primului nascut
"Cele dintai si cele mai bune lucruri apartin lui Dumnezeu." Acest precept evreiesc era aplicat in vechime primului baiat nascut dintr-o familie. Initial, se stabilise ca fiecare intai nascut sa slujeasca drept preot la Templul din Israel. Dupa incidentul cu vitelul de aur, la care tribul lui Levi nu luase parte, Dumnezeu a hotarat insa ca numai cei dintai baieti ai levitilor sa indeplineasca acest rol sacru. Evenimentul in cauza este descris in Numerii 8:14-18. In ciuda acestui fapt, primii nascuti sunt inconjurati in continuare cu o aura de sfintenie, din acest motiv trebuind sa fie rascumparati in cadrul ritualului "Pidyon ha-Ben", adica "Rascumpararea fiului."
Un baietel nou-nascut trebuie sa fie rascumparat la 31 de zile dupa venirea pe lume, dar nu de sabat, intrucat acest ceremonial presupune folosirea banilor. Baiatul este "rascumparat" platindu-se o mica, simbolica suma (cinci shekeli de argint in vremurile biblice, cinci dolari de argint in zilele noastre) unui Kohein.
Ritualul Pidyon ha-Ben se aplica unui mic numar de evrei, fiind folosit, de altfel, numai pentru baieti nascuti pe cale naturala. Asadar, daca o fata este cel dintai copil intr-o familie, aceasta ceremonie nu mai are loc pentru fratii ei mai mici. Daca primul nascut este adus pe lume printr-o cezariana, acest baiat nu este considerat demn de a trece prin ritualul Pidyon ha-Ben. La fel, nu au parte de acest ceremonial nici membrii tribului lui Levi (levitii) si nici copii nascuti dintr-o mama provenita din acest trib.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Ce simte un copil nou nascut?
Cati copiii vei avea? – Superstitii si semne
Nasterea din vis | Interpretarea si semnificatia viselor
Nasterea in traditii si superstitii evreiesti
Reviewed by Diana Popescu
on
august 24, 2013
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
august 24, 2013
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu