Ce este Yoga? | Principiile fundamentale Yoga
Yoga este o traditie de o mare complexitate, veche de peste 5.000 de ani. Incepatorii sau neintitiatii pot fi cu usurinta coplesiti de bogatia si multitudinea de invataturi din filozofia, practica si literatura Yoga. In pofida acestui lucru, exista cateva principii de baza care, odata intelese, netezesc calea spre numeroase aspecte din Yoga. Iata 10 principii fundamentale...
1. Yoga este numita traditional "invatatura eliberarii" (moksha-shâstra). Ea cauta sa ne elibereze din inchisoarea limitatei semnificatii a ceea ce credem sa suntem. De obicei, ne identificam cu trupul nostru, cu mintea noastra, cu posesiunile si relatiile noastre cu alti oameni. Aceasta obisnuinta mentala si emotionala nu este, potrivit Yoga, decat o adanca si fatidica eroare, ce ne mentine pe caile batatorite ale comportamentului nostru, facandu-ne sa ne expunem necontenit suferintei (duhkha).
Ceea ce suntem cu adevarat reprezinta un lucru sau o fiintare aflata dincolo de corpul, mintea si posesiunile noastre. Din perspectiva Yoga, suntem, de fapt, o Fiinta nemuritoare, supraconstienta, libera si lipsita de limitari. Toate invataturile Yoga au drept scop sa ne ajute a realiza acest adevar fundamental.
2. Intrucat fiintele umane au diverse slabiciuni si puncte forte, maestrii yoghini au pus la punct diferite abordari, astfel incat Yoga sa poata veni in sprijinul oricui. Exista mai multe ramuri Yoga, corespunzand unor specifice preferinte si capacitati mentale si emotionale. In general, se disting sapte astfel de ramuri:
- Râja-Yoga este "Yoga regala", tintind la eliberarea prin meditatie, destinata mai ale acelor practicanti capabili sa ajunga la o intensa concentrare. Este vorba despre asa-zisa "inoptita carare ashta-anga-yoga a lui Patanjali" numita si "Yoga clasica."
- Hatha-Yoga este "Yoga puternica", avand ca obiectiv eliberarea prin transformarea fizica.
- Jnâna-Yoga este "Yoga intelepciunii", cu scopul de a aduce eliberarea printr-o perseverenta aplecare spre o inalta intelepciune ce discerne cu claritate intre real si ireal.
- Karma-Yoga este "Yoga actiunii", orientata spre eliberarea sinelui prin intermediul autotranscendentei.
- Bhakti-Yoga inseamna “Yoga devotionala”, si are telul de a conduce spre eliberare prin autopredarea in fata Divinului.
- Tantra- Yoga semnifica “Yoga continuitatii”, si se focalizeaza catre eliberarea prin ritualuri, vizualizare, energia subtila, si perceperea identitatii (ori continuitatii) dintre lumea obisnuita si realitatea transcedentala.
- Mantra-Yoga este “Yoga potentului sunet”, si atinteste spre eliberarea prin recitarea (cu glas tare sau mentala) a unor sunete pline de putere (precum om, hûm) fiind frecvent considerata un aspect al Tantra-Yoga.
Aceste sapte ramuri constitue adevarate portale spre misterele din Yoga si propria noastra constiinta.
3. Toate ramurile si formele de Yoga au la baza o sanatoasa viata morala, ce se calauzeste dupa principiile dharma, cuvant avand semnificatia de “moralitate”, “lege”, “ordine” si “virtute.” Dharma include calitati precum abtinerea de la ranirea altora (ahimsâ), buna credinta (satya), abtinerea de la furt (asteya), castitatea (brahmacarya),compasiunea (karunâ), si bunatatea (maitrî). Fara o ferma conectare la aceste principii morale, Yoga nu ne poate conduce catre telul suprem de a ne elibera. Atata timp cat ducem o viata ce nu respecta aceste principii, energia noastra se risipeste si continuam sa adunam repercursiunile negative ale actiunilor noastre. O existenta strabatuta de moralitate ne permite sa punem capat crearii de efecte negative si sa ne focalizam energiile asemeni luminii unui laser, putand astfel sa descoperim pe deplin adevarata noastra natura.
4. Yoga este alcatuita dintr-o permanenta interactiune intre teorie si practica, nefiind exclusiv o filozofie ori o practica. Pentru a te angaja in Yoga in mod corespunator si a te bucura de succes in aceasta implicare, trebuie sa acorzi o mare atentie ideilor din spatele disciplinelor practice si viceversa, sa te supui exercitiilor si tehnicilor ce materializeaza teoria. Acest lucru necesita concentrare si perseverenta. De exemplu, practica regulata si corecta a posturilor yoga ne ajuta fara doar si poate sa ne mentinem o buna stare de sanatate. Cu toate acestea, pentru a avea acces la un mai profund potential al acestor posturi, trebuie sa le intelegem ca fiind doar un mic aspect al caii Yoga catre accederea la eliberarea spirituala. In mod asemanator, meditatia ne echilibreaza cu siguranta sistemul nervos si ne calmeaza mintea. Numai, insa, atunci cand intelegem natura mintii –gratie teoriilor Yoga – putem spera sa ne depasim inerentele limitari ale constructiei noastre mentale si sa descoperim Constiinta transcedentala. Din acest motiv, studiul (svâdhyâya) a fost extrem de pretuit in cele mai multe scoli de Yoga.
5. Oricat de simpla ar fi implicarea intr-un anume aspect Yoga, aceasta impune un profund angajament de autotransformare. Daca te temi de schimbare nu te poti desprinde de cararile batatorite ale existentei tale. Pentru a practica Yoga trebuie sa depui un considerabil efort personal (vyâyama), care necesita o adevarata autodisciplina (âtma-nigraha). Pe masura ce ne straduim sa ne inlocuim obiceiurile paguboase cu unele pozitive traim inevitabil o stare de frustrare, o frustrare mai curand creativa decat autodistructiva. Cuvantul sanscrit pentru acest proces este “tapas”, adica “stralucire”, “fierbinteala”, dar si “ascetism.”
7. Cu cat suntem mai aproape de autorealizare, cu atat mai putin iesiti din comun devenim. Numai acei oameni ce vad eliberarea drept un trofeu cu care se pot lauda au tendinta de a da stralucire procesului de transformare yoghina si lor insile. Astfel de persoane vor sa fie extraordinare, in timp ce fiintele umane eliberate sunt intru totul comune, fiind la fel de fericite, de exemplu, atunci cand spala vasele sau cand se adancesc in meditatie. Din aceasta cauza, Yoga pune accentul inca de la inceput nu numai pe drumul renuntarii ascetice la lume (samnyâsin), ci si pe angajarea in activitatile lumesti ale gospodariei (grihastha)) ce foloseste viata de zi cu zi pentru a pune in practica virtutile stilului de viata yoghin.
8. In toate practicile Yoga exista un element de gratie (prasâda), ce este intru totul imprevizibil. In scolile teiste Yoga, acest lucru este explicat ca gratia Divinei Fiinte; in scolile neteiste, precum Jaina Yoga si unele scoli din Yoga Buddhista, se spune ca aceasta gratie emana din fiintele eliberate (numite arhati, buddhas sau mahâ-siddhas). In acelasi timp, respectatii guru sunt canale ale energiiilor binevoitoare sau binecuvantate, avand scopul de a le transforma discipolii. Procesul prin care un guru isi binecuvanteaza un discipol se numeste “transmitere” (samcâra). In unele scoli este cunoscut sub denumirea de “shakti-pâta”, adica “coborare a puterii.” Aceasta putere nu este nimic altceva decat insasi Energia Constiintei.
9. Toate formele de Yoga sunt initiatorii. Initierea (dîkshâ) facuta de un invatator recunoscut (guru) este esentiala pentru succesul final in Yoga. Este posibil sa poti beneficia de multe practici yoghine chiar fara initiere. Astfel, cele mai multe exercitii din Hatha-Yoga (de la posturi la controlul respiratiei si meditatie) pot fi practicate cu succes de unul singur, cu conditia de a invata sa le faci corect. Atingerea celui mai inalt stadiu din Yoga necesita insa initierea. Modelele obisnuite de gandire sunt prea inradacinate in noi insine pentru a ne permite sa ajungem la o transformare profunda fara interventia unui maestru Yoga. Toate practicile Yoga pot fi considerate ca o pregatire in vederea acestui moment.
10. Yoga reprezinta un proces gradual de inlocuire a mecanismelor subconstiente de gandire si comportament cu altele noi, mult mai benefice si mai capabile in a exprima puterile si virtutile autorealizarii. Este nevoie de timp pentru a indeplini aceasta munca dificila de autotransformare si, din aceasta pricina, practicantii Yoga trebuie sa invete in primul rand sa fie rabdatori. Iluminarea sau eliberarea nu se poate realiza in cateva zile, saptamani sau luni. Este necesara vointa de a iti dedica intreaga viata practicii Yoga. Trebuie sa existe in noi un impuls fundamental catre dezvoltare, indiferent daca ajungem la eliberare sau nu in decursul vietii. Una din invataturile de baza din Yoga este ca nici un efort nu se risipeste in zadar; chiar si cea mai mica incercare de a ne transforma pe noi insine este importanta. Efortul nostru cumulat si rabdator infloreste intru autorealizare mai devreme sau mai tarziu.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Simbolurile Zen – Semnificatii si traditii
MASAJUL TAILANDEZ
Ce este Tai Chi ?
Ceea ce suntem cu adevarat reprezinta un lucru sau o fiintare aflata dincolo de corpul, mintea si posesiunile noastre. Din perspectiva Yoga, suntem, de fapt, o Fiinta nemuritoare, supraconstienta, libera si lipsita de limitari. Toate invataturile Yoga au drept scop sa ne ajute a realiza acest adevar fundamental.
2. Intrucat fiintele umane au diverse slabiciuni si puncte forte, maestrii yoghini au pus la punct diferite abordari, astfel incat Yoga sa poata veni in sprijinul oricui. Exista mai multe ramuri Yoga, corespunzand unor specifice preferinte si capacitati mentale si emotionale. In general, se disting sapte astfel de ramuri:
- Râja-Yoga este "Yoga regala", tintind la eliberarea prin meditatie, destinata mai ale acelor practicanti capabili sa ajunga la o intensa concentrare. Este vorba despre asa-zisa "inoptita carare ashta-anga-yoga a lui Patanjali" numita si "Yoga clasica."
- Hatha-Yoga este "Yoga puternica", avand ca obiectiv eliberarea prin transformarea fizica.
- Jnâna-Yoga este "Yoga intelepciunii", cu scopul de a aduce eliberarea printr-o perseverenta aplecare spre o inalta intelepciune ce discerne cu claritate intre real si ireal.
- Karma-Yoga este "Yoga actiunii", orientata spre eliberarea sinelui prin intermediul autotranscendentei.
- Bhakti-Yoga inseamna “Yoga devotionala”, si are telul de a conduce spre eliberare prin autopredarea in fata Divinului.
- Tantra- Yoga semnifica “Yoga continuitatii”, si se focalizeaza catre eliberarea prin ritualuri, vizualizare, energia subtila, si perceperea identitatii (ori continuitatii) dintre lumea obisnuita si realitatea transcedentala.
- Mantra-Yoga este “Yoga potentului sunet”, si atinteste spre eliberarea prin recitarea (cu glas tare sau mentala) a unor sunete pline de putere (precum om, hûm) fiind frecvent considerata un aspect al Tantra-Yoga.
Aceste sapte ramuri constitue adevarate portale spre misterele din Yoga si propria noastra constiinta.
3. Toate ramurile si formele de Yoga au la baza o sanatoasa viata morala, ce se calauzeste dupa principiile dharma, cuvant avand semnificatia de “moralitate”, “lege”, “ordine” si “virtute.” Dharma include calitati precum abtinerea de la ranirea altora (ahimsâ), buna credinta (satya), abtinerea de la furt (asteya), castitatea (brahmacarya),compasiunea (karunâ), si bunatatea (maitrî). Fara o ferma conectare la aceste principii morale, Yoga nu ne poate conduce catre telul suprem de a ne elibera. Atata timp cat ducem o viata ce nu respecta aceste principii, energia noastra se risipeste si continuam sa adunam repercursiunile negative ale actiunilor noastre. O existenta strabatuta de moralitate ne permite sa punem capat crearii de efecte negative si sa ne focalizam energiile asemeni luminii unui laser, putand astfel sa descoperim pe deplin adevarata noastra natura.
4. Yoga este alcatuita dintr-o permanenta interactiune intre teorie si practica, nefiind exclusiv o filozofie ori o practica. Pentru a te angaja in Yoga in mod corespunator si a te bucura de succes in aceasta implicare, trebuie sa acorzi o mare atentie ideilor din spatele disciplinelor practice si viceversa, sa te supui exercitiilor si tehnicilor ce materializeaza teoria. Acest lucru necesita concentrare si perseverenta. De exemplu, practica regulata si corecta a posturilor yoga ne ajuta fara doar si poate sa ne mentinem o buna stare de sanatate. Cu toate acestea, pentru a avea acces la un mai profund potential al acestor posturi, trebuie sa le intelegem ca fiind doar un mic aspect al caii Yoga catre accederea la eliberarea spirituala. In mod asemanator, meditatia ne echilibreaza cu siguranta sistemul nervos si ne calmeaza mintea. Numai, insa, atunci cand intelegem natura mintii –gratie teoriilor Yoga – putem spera sa ne depasim inerentele limitari ale constructiei noastre mentale si sa descoperim Constiinta transcedentala. Din acest motiv, studiul (svâdhyâya) a fost extrem de pretuit in cele mai multe scoli de Yoga.
5. Oricat de simpla ar fi implicarea intr-un anume aspect Yoga, aceasta impune un profund angajament de autotransformare. Daca te temi de schimbare nu te poti desprinde de cararile batatorite ale existentei tale. Pentru a practica Yoga trebuie sa depui un considerabil efort personal (vyâyama), care necesita o adevarata autodisciplina (âtma-nigraha). Pe masura ce ne straduim sa ne inlocuim obiceiurile paguboase cu unele pozitive traim inevitabil o stare de frustrare, o frustrare mai curand creativa decat autodistructiva. Cuvantul sanscrit pentru acest proces este “tapas”, adica “stralucire”, “fierbinteala”, dar si “ascetism.”
7. Cu cat suntem mai aproape de autorealizare, cu atat mai putin iesiti din comun devenim. Numai acei oameni ce vad eliberarea drept un trofeu cu care se pot lauda au tendinta de a da stralucire procesului de transformare yoghina si lor insile. Astfel de persoane vor sa fie extraordinare, in timp ce fiintele umane eliberate sunt intru totul comune, fiind la fel de fericite, de exemplu, atunci cand spala vasele sau cand se adancesc in meditatie. Din aceasta cauza, Yoga pune accentul inca de la inceput nu numai pe drumul renuntarii ascetice la lume (samnyâsin), ci si pe angajarea in activitatile lumesti ale gospodariei (grihastha)) ce foloseste viata de zi cu zi pentru a pune in practica virtutile stilului de viata yoghin.
8. In toate practicile Yoga exista un element de gratie (prasâda), ce este intru totul imprevizibil. In scolile teiste Yoga, acest lucru este explicat ca gratia Divinei Fiinte; in scolile neteiste, precum Jaina Yoga si unele scoli din Yoga Buddhista, se spune ca aceasta gratie emana din fiintele eliberate (numite arhati, buddhas sau mahâ-siddhas). In acelasi timp, respectatii guru sunt canale ale energiiilor binevoitoare sau binecuvantate, avand scopul de a le transforma discipolii. Procesul prin care un guru isi binecuvanteaza un discipol se numeste “transmitere” (samcâra). In unele scoli este cunoscut sub denumirea de “shakti-pâta”, adica “coborare a puterii.” Aceasta putere nu este nimic altceva decat insasi Energia Constiintei.
9. Toate formele de Yoga sunt initiatorii. Initierea (dîkshâ) facuta de un invatator recunoscut (guru) este esentiala pentru succesul final in Yoga. Este posibil sa poti beneficia de multe practici yoghine chiar fara initiere. Astfel, cele mai multe exercitii din Hatha-Yoga (de la posturi la controlul respiratiei si meditatie) pot fi practicate cu succes de unul singur, cu conditia de a invata sa le faci corect. Atingerea celui mai inalt stadiu din Yoga necesita insa initierea. Modelele obisnuite de gandire sunt prea inradacinate in noi insine pentru a ne permite sa ajungem la o transformare profunda fara interventia unui maestru Yoga. Toate practicile Yoga pot fi considerate ca o pregatire in vederea acestui moment.
10. Yoga reprezinta un proces gradual de inlocuire a mecanismelor subconstiente de gandire si comportament cu altele noi, mult mai benefice si mai capabile in a exprima puterile si virtutile autorealizarii. Este nevoie de timp pentru a indeplini aceasta munca dificila de autotransformare si, din aceasta pricina, practicantii Yoga trebuie sa invete in primul rand sa fie rabdatori. Iluminarea sau eliberarea nu se poate realiza in cateva zile, saptamani sau luni. Este necesara vointa de a iti dedica intreaga viata practicii Yoga. Trebuie sa existe in noi un impuls fundamental catre dezvoltare, indiferent daca ajungem la eliberare sau nu in decursul vietii. Una din invataturile de baza din Yoga este ca nici un efort nu se risipeste in zadar; chiar si cea mai mica incercare de a ne transforma pe noi insine este importanta. Efortul nostru cumulat si rabdator infloreste intru autorealizare mai devreme sau mai tarziu.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Simbolurile Zen – Semnificatii si traditii
MASAJUL TAILANDEZ
Ce este Tai Chi ?
Ce este Yoga? | Principiile fundamentale Yoga
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 01, 2013
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 01, 2013
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu