Sfânta Marie Mica | Legendele nașterii Maicii Domnului
Sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică este celebrată pe 8 septembrie, cel puţin din secolul al VI-lea, atunci când Sfântul Român Melodul, un vestit creator de imnuri bisericeşti, a compus un condac dedicat acestui eveniment.
Sursa legendei despre naşterea Maicii Domnului este Protoevanghelia lui Iacob, o evanghelie apocrifă scrisă în preajma anului 150 d.Hr. Potrivit acestei scrieri, Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria, nu reuşeau, de multă vreme, să aibă un copil, până când un înger s-a arătat Anei şi i-a vestit că, în curând, urma să rămână însărcinată. Multe detalii asemănătoare apar într-o mai târzie evanghelie apocrifă, cea a "Naşterii Mariei."
Nu există nici o referinţă istorică care să indice de ce acest eveniment este sărbătorit pe 8 septembrie. S-au născut de-a lungul vremii, numeroase legende legate de venirea pe lume a Sfintei Fecioare Maria. O astfel de poveste, datând din Evul Mediu, aduce o explicaţie despre data când se comemorează Naşterea Maicii Domnului. Se spune că un pios ţăran din Angers, Franţa, a avut într-o noapte o viziune în care i s-au înfăţişat numeroşi îngeri cântând în ceruri. Atunci când i-a întrebat de ce făceau acest lucru, i s-a răspuns că se bucurau cu toţi pentru că Sfânta Fecioara Maria se născuse chiar în acea noapte, pe 8 septembrie. Credinciosul ţăran s-a dus dis-de-dimineaţă la Sfântul Maurilis , anul 430, episcopul din partea locului, care a fost convins de sinceritatea omului și a hotărât ca în fiecare an să se serbeze în această zi Naşterea Maicii Domnului.
Desigur, data aceastei sărbători nu îşi are originea în Franţa, ci în Orientul Mijlociu. Este probabil ca ea să provină dintr-o străveche tradiţie creştină din Ierusalim, având în vedere că atât biserica din Palestina cât şi toate bisericile orientale au celebrat de timpuriu sosirea pe lume a Fecioarei Maria pe 8 sau 9 septembrie.
În multe părţi din estul şi centrul Europei, Naşterea Maicii Domnului este asociată cu vechi obiceiuri de manifestare a recunostiintei faţă de roadele toamnei. În jurul zilei de 8 septembrie se consideră în tradiţiile populare că vara se sfârşeşte şi începe aşa-zisa "vară indiana", perioada numită şi "după vara" - Nachsommer, marcându-se astfel începerea sezonului de plantare a culturilor de toamna. Tot acum, în numeroase biserici, în special din ritul romano-catolic, se ţin slujbe de binecuvântare a seminţelor ce se aşează în pământ.
În zonele viticole din Franţa, 8 septembrie este ziua sărbătorii culegerii strugurilor. Proprietarii viilor aduc cei mai frumoşi struguri culeşi la biserică, pentru a fi binecuvântaţi, agăţând apoi câţiva ciorchini de mâinile statuii Fecioarei Maria.
În Alpi, mânarea jos, Abtrieb, începe tot pe 8 septembrie. Vitele şi oile îşi părăsesc pajiştile de pe înălţimile munţilor, unde s-au hrănit mai multe luni, şi coboară, adunate în mari turme, către văile unde urmează să fie adăpostite, în călduroase grajduri, pe timpul iernii. Animalele ce păşesc în frunte sunt decorate elaborat, cu flori şi panglici, iar cele care le urmează poartă la gât clopote şi în coarne ramuri din plante verzi pe parcursul întregului an. Ciobanii şi îngrijitorii, Sennen, însoţesc aceste caravane, îmbrăcaţi în cele mai frumoase haine şi împodobiţi cu flori alpine, dând glas unor vechi cântece şi yodeluri şi pocnind din bice. Ajunşi în aşezările de la poalele munţilor, sunt întâmpinaţi festiv, animalelor li se da hrană din belşug, iar familiile se reunesc pentru a se bucura prin intermediul unor mari petreceri.
În unele regiuni din Austria, tot laptele muls în Ziua Mânării, este dăruit oamenilor sărmani în onoarea Maicii Domnului, împreună cu carne, pâine şi prăjituri rămase de la petrecerea din seara precedentă.
În România, dar şi în alte ţări europene, 8 septembrie este, potrivit unei străvechi legende, ziua în care rândunelele pleacă în ţările calde. În nişte versuri populare ale copiilor din Austria se spune: "Este Naşterea Sfintei Fecioare,/ Rândunele pleacă,/ Departe către sud pornesc în zbor,/ Iar tristeţea îmi umple inima./ Dar, după zăpadă, gheaţă şi ploaie,/ Se vor întoarce iarăşi în martie."
Închei acest articol cu un frumos imn dedicat Naşterii Maicii Domnului aflat într-un almanah franţuzesc din secolul al XIX-lea:
Au point du jour dans nos divins concerts,
Chantons le nom de la Sainte Marie,
Et consacrons à elle nos de chants divers
Pour que chacq’un l’announce et le publie,
Et que personne ne jamais oublie
Le jour natal de la Mere de Dieu,
Nous sur la terre chantons aujourdui,
De meme que les Anges dans les cieux,
Le lever d’une étoile glorieuse.
O Rayon du Matin, Lune du Soir
Vierge éspousèe, mere de Dieu piuse,
Lampe au pecheur ecarté de l’espoir.
Nous vous chantons de Anges souveraine,
Apres Jesus, vous serez notre appui,
Et de nos coeurs serez seule la Reine,
A nous conduire à la gloire avec lui.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Sfanta Maria in superstitii si traditii romanesti
Citate despre Maica Domnului
8 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
Sursa legendei despre naşterea Maicii Domnului este Protoevanghelia lui Iacob, o evanghelie apocrifă scrisă în preajma anului 150 d.Hr. Potrivit acestei scrieri, Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria, nu reuşeau, de multă vreme, să aibă un copil, până când un înger s-a arătat Anei şi i-a vestit că, în curând, urma să rămână însărcinată. Multe detalii asemănătoare apar într-o mai târzie evanghelie apocrifă, cea a "Naşterii Mariei."
Nu există nici o referinţă istorică care să indice de ce acest eveniment este sărbătorit pe 8 septembrie. S-au născut de-a lungul vremii, numeroase legende legate de venirea pe lume a Sfintei Fecioare Maria. O astfel de poveste, datând din Evul Mediu, aduce o explicaţie despre data când se comemorează Naşterea Maicii Domnului. Se spune că un pios ţăran din Angers, Franţa, a avut într-o noapte o viziune în care i s-au înfăţişat numeroşi îngeri cântând în ceruri. Atunci când i-a întrebat de ce făceau acest lucru, i s-a răspuns că se bucurau cu toţi pentru că Sfânta Fecioara Maria se născuse chiar în acea noapte, pe 8 septembrie. Credinciosul ţăran s-a dus dis-de-dimineaţă la Sfântul Maurilis , anul 430, episcopul din partea locului, care a fost convins de sinceritatea omului și a hotărât ca în fiecare an să se serbeze în această zi Naşterea Maicii Domnului.
Desigur, data aceastei sărbători nu îşi are originea în Franţa, ci în Orientul Mijlociu. Este probabil ca ea să provină dintr-o străveche tradiţie creştină din Ierusalim, având în vedere că atât biserica din Palestina cât şi toate bisericile orientale au celebrat de timpuriu sosirea pe lume a Fecioarei Maria pe 8 sau 9 septembrie.
În multe părţi din estul şi centrul Europei, Naşterea Maicii Domnului este asociată cu vechi obiceiuri de manifestare a recunostiintei faţă de roadele toamnei. În jurul zilei de 8 septembrie se consideră în tradiţiile populare că vara se sfârşeşte şi începe aşa-zisa "vară indiana", perioada numită şi "după vara" - Nachsommer, marcându-se astfel începerea sezonului de plantare a culturilor de toamna. Tot acum, în numeroase biserici, în special din ritul romano-catolic, se ţin slujbe de binecuvântare a seminţelor ce se aşează în pământ.
În zonele viticole din Franţa, 8 septembrie este ziua sărbătorii culegerii strugurilor. Proprietarii viilor aduc cei mai frumoşi struguri culeşi la biserică, pentru a fi binecuvântaţi, agăţând apoi câţiva ciorchini de mâinile statuii Fecioarei Maria.
În Alpi, mânarea jos, Abtrieb, începe tot pe 8 septembrie. Vitele şi oile îşi părăsesc pajiştile de pe înălţimile munţilor, unde s-au hrănit mai multe luni, şi coboară, adunate în mari turme, către văile unde urmează să fie adăpostite, în călduroase grajduri, pe timpul iernii. Animalele ce păşesc în frunte sunt decorate elaborat, cu flori şi panglici, iar cele care le urmează poartă la gât clopote şi în coarne ramuri din plante verzi pe parcursul întregului an. Ciobanii şi îngrijitorii, Sennen, însoţesc aceste caravane, îmbrăcaţi în cele mai frumoase haine şi împodobiţi cu flori alpine, dând glas unor vechi cântece şi yodeluri şi pocnind din bice. Ajunşi în aşezările de la poalele munţilor, sunt întâmpinaţi festiv, animalelor li se da hrană din belşug, iar familiile se reunesc pentru a se bucura prin intermediul unor mari petreceri.
În unele regiuni din Austria, tot laptele muls în Ziua Mânării, este dăruit oamenilor sărmani în onoarea Maicii Domnului, împreună cu carne, pâine şi prăjituri rămase de la petrecerea din seara precedentă.
În România, dar şi în alte ţări europene, 8 septembrie este, potrivit unei străvechi legende, ziua în care rândunelele pleacă în ţările calde. În nişte versuri populare ale copiilor din Austria se spune: "Este Naşterea Sfintei Fecioare,/ Rândunele pleacă,/ Departe către sud pornesc în zbor,/ Iar tristeţea îmi umple inima./ Dar, după zăpadă, gheaţă şi ploaie,/ Se vor întoarce iarăşi în martie."
Închei acest articol cu un frumos imn dedicat Naşterii Maicii Domnului aflat într-un almanah franţuzesc din secolul al XIX-lea:
Au point du jour dans nos divins concerts,
Chantons le nom de la Sainte Marie,
Et consacrons à elle nos de chants divers
Pour que chacq’un l’announce et le publie,
Et que personne ne jamais oublie
Le jour natal de la Mere de Dieu,
Nous sur la terre chantons aujourdui,
De meme que les Anges dans les cieux,
Le lever d’une étoile glorieuse.
O Rayon du Matin, Lune du Soir
Vierge éspousèe, mere de Dieu piuse,
Lampe au pecheur ecarté de l’espoir.
Nous vous chantons de Anges souveraine,
Apres Jesus, vous serez notre appui,
Et de nos coeurs serez seule la Reine,
A nous conduire à la gloire avec lui.
Copyright © diane.ro
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Sfanta Maria in superstitii si traditii romanesti
Citate despre Maica Domnului
8 septembrie – Sarbatori, traditii si obiceiuri religioase
Sfânta Marie Mica | Legendele nașterii Maicii Domnului
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 08, 2015
Rating:
Pot prelua versurile?
RăspundețiȘtergereDesigur, dar cu link catre site-ul meu.
Ștergere