Craciunul in Rusia - Traditii si obiceiuri

In Rusia, Craciunul este sarbatorit pe 7 ianuarie, potrivit traditiei bisericii crestin ortodoxe de rit / stil vechi, ce continua a se conforma vechiului calendar iulian. Craciunul rusesc|Christmas in Russia este strabatut de solemne ritualuri si obiceiuri, reprezentand unul din cele mai mari prilejuri de bucurie pentru marele popor slav.

Dupa revolutia bolsevica din 1917, Craciunul a fost interzis pe cuprinsul intregii Rusii, impreuna cu alte importante sarbatori crestine. In acest fel trebuiau sa se petreaca lucrurile potrivit doctrinei marxist-leniniste ce statua ca religia este "un drog al poporului." Sarbatorit in secret sau sub pavaza unor alte celebrari comuniste, Craciunul a fost reoficializat dupa 75 de ani, in 1992. In zilele noastre, nasterea lui Iisus Hristos este celebrata in stil mare, rusii adunandu-se in Ajunul Craciunului in mare numar in bisericile si catedralele incarcate de mireasma ametitoare de tamaie si icoanele stravechi ale sfintilor ortodocsi.

Craciunul este insufletit de o inconfundabila smerenie tipic ruseasca, ce aduce, conform unor stricte obiceiuri si traditii, familiile impreuna, indiferent cat de indepartati geografic ori sufleteste ar fi membrii acestora, inca din Ajunul acestei sarbatori. Diversele mancaruri si ritualuri legate de Craciun dau o nota de voiosie si sfintenie, de reinnoire si reimprospatare, acestui mare eveniment crestin.

Una din cele mai sfinte traditii rusesti din aceasta vreme a anului este asociata cu postul si mancarea din Ajunul Craciunului. Se spune ca postul nu inceteaza pana in seara ajunului ori pana cand nu apar, in aceeasi zi, primele stele pe cer. Masa ce urmeaza este aureolata de o atmosfera de bucurie in pofida faptului ca mancarurile din carne nu sunt inca ingaduite. Kutya (kutia) un fel de pasat ori terci reprezinta principalul fel din meniu. Ingredientele acestei mancari sunt pline de un simbolism aparte, diferitele feluri de grane semnificand speranta, iar semintele de mac utilizate cu acest prilej sugerand fericirea si pacea din familie.

De indata ce apare prima stea pe bolta cereasca, festivitatile de Craciun nu intarzie sa inceapa. Desi bucatele de pe masa nu se abat de la regulile stricte ale Postului, ele sunt servite intr-un mod deosebit, magic parca, ce anticipeaza marele eveniment al nasterii lui Hristos. Rusii numesc aceasta masa "cina sfanta." Familiile se aduna in jurul mesei in onoarea copilului Iisus pe cale a se ivi in lume. Se asterne o fata de masa alba, imaculata, simbolizand scutecele Sfantului Prunc. In mijlocul mesei se aseaza o inalta si alba lumanare semnificand "lumina cristica a lumii." O paine rotunda numit "pagach", reprezentand "painea vietii lui Hristos", este amplasata chiar langa lumanare.

Cina debuteaza cu o rugaciune catre Domnul, careia i se da glas de capul familiei. Se rosteste o rugaciune de multumire pentru binecuvantarile anului trecut, urmata de una dedicata lucrurilor bune ce urmeaza a veni in noul an. La final, capul familiei spune "Hristos s-a nascut!", iar cei din jurul sau ii raspund, "Slava Lui!" Gospodina casei ii binecuvanteaza pe toti pe crestetul capului cu miere sub forma unei cruci, zicand, "In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, fie sa aveti dulceata si multe lucruri bune in viata si in noul an." Dupa aceasta binecuvantare, fiecare membru al familiei ia cate o bucata de “pagach”, pe care o inmoaie mai intai in miere, si apoi in mujdei de usturoi. Mierea simbolizeaza dulceata vietii, iar usturoiul amarul ei. Urmeaza servirea “sfintei cine”, la incheierea careia nu se spala nici un vas si se desfac cadourile de Craciun. In continuare, toata lumea merge la biserica, de unde revine intre 2 si 3 dimineata. Cu prilejul Sarbatorii nasterii lui Iisus Hristos, vecinii si membrii familiei se viziteaza reciproc, mergand din casa in casa, ospatandu-se, tratandu-se cu bautura si cantand colinde de Craciun cat este ziua de lunga.



„Sfanta cina”

Masa din Ajunul Craciunului reprezinta in traditiile din Rusia un eveniment festiv, dar in cadrul caruia carnea nu are ce cauta. Cel mai important fel de mancare este specialul pasat numit „kutya”, gatit de obicei din boabe de grau care semnifica speranta si nemurirea, in vreme ce alte ingredinte, precum mierea si semintele de mac sunt inzestrate cu darul de a aduce fericire, succes si o liniste netulburata de nimic. Adeseori, cu aceasta ocazie, are loc si un ceremonial de binecuvantare a casei. Kutya este mancata din aceeasi farfurie de catre toti mesenii, acest fapt simbolizand unitatea familiei. In unele gospodarii, exista obiceiul de a arunca o lingura cu kutya in tavan; daca acesta ramane lipita acolo, se vesteste un an foarte bogat in miere.
Potrivit traditiei, „Sfanta cina” consta din 12 feluri de mancare intruchipandu-i pe cei 12 apostoli. Cu toate ca exista unele diferente de la o regiune la alta, cele 15 mancaruri traditionale sunt de obicei:

- Supa (bors) de ciuperci cu „zaprashka” sau bors din varza murata
- Painea de post (pagach)
- Usturoi pisat
- Miere
- Mancare de peste (cod)
- Caise, portocale, smochine si curmale
- Nuci
- Fasole (gatita la foc mic toata ziua) asezonata cu cartofi, mult usturoi, sare si piper
- Mazare
- Cartofi (noi) fierti cu patrunjel
- Bobal'ki (un fel de biscuiti combinati cu varza acra sau seminte de mac cu miere)
- Vin rosu

Printre obiceiurile din Ajunul Craciunui din Rusia se remarca practica unor grupuri de oameni de a se deghiza in animalele ce au fost alaturi de ieslele in care s-a nascut Iisus si a colinda plini de voiosie din casa in casa, dand glas unor cantece numite „kolyadki.” Unele kolyadki sunt colinde pastorale dedicate copilului Iisus, in vreme ce altele sunt omagii aduse stravechii zeite solare Kolyada, care daruieste zilele din ce in ce mai lungi si mai insorite in timpul iernii. In schimbul cantecelor lor, colindatorii primesc mancare si bani.

Ded Moroz si yolka

La originea lui Mos Craciun se afla Sfantul Nicolae. In vremea regimului sovietic, represiunea a tot ceea ce tinea de religie sau crestinism a determinat ca Sfantul Nicoale sa fie inlocuit cu Ded Moroz, adica Bunicul Ger (inghet), un mesager al iernii ce aducea cadouri copiilor de Anul Nou, insotit de Sniegurochka, Fata zapezii.

Bradul de Craciun (yolka) este o alta traditie ce a fost interzisa in epoca sovietica. Pentru a o mentine totusi, oamenii au impodobit brazii cu prilejul Anului Nou. Pentru ca decoratiunile era costisitoare sau greu de gasit, se obisnuia a fi confectionate in case. Obiceiul de a impodobi brazii de Craciun a fost introdus in Rusia de Petru cel Mare, dupa ce aceasta a vizitat Europa in anii 1700.


Copyright © diane.ro

Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Legenda bradului de Craciun

Mesaje de Craciun si Anul Nou in rusa

Fata zapezii | O legenda de Craciun din Rusia