Povestea de dragoste a Giuliei

Continui sa public povesti de viata adevarate, ce ne pot fermeca, dezarma sau contraria prin ineditul si circumstantele lor, avand darul de a scoate in evidenta dificultatile intampinate de oameni in iubire si in incercarea de a-si impune vointa ori simtamintele. Acum cateva zile, am primit pe mail un mesaj ce incepea astfel: "Buna, ideea ta de a posta intamplari reale m-a inspirat foarte mult. Am inceput sa-mi scriu gandurile si trairile la un loc. Ma gandeam sa te intreb daca doresti sa ma ajuti postand si ceea ce am scris eu. Giulia" In ciuda aparentelor, fiecare poveste de dragoste este unica, iar cea a Giuliei impresioneaza prin descrierea afectiva si relevarea unor probleme specifice zilelor noastre. Iata, asadar, povestea de dragoste a Giuliei:

 "Cum as putea sa incep? Aceasta poveste de dragoste nemuritoare merita toate cuvintele frumoase din lume si cea mai speciala exprimare posibila.
 S-au intersectat pe o simpla strada a unui nesemnificativ sat ce apartine unui neimportant oras. O simpla privire..urmata de o conversatie intre doua fiinte diferite ce aveau sa devina mai tarziu identice!Cum este posibil? Inca nu pot crede...
 Imposibil sa-mi stapanesc lacrimile cotrobaind prin acest sertar al amintirilor pe care ni le-am cladit usor..usor. Este o poveste emotionanta, sensibila, in acelasi timp amuzanta, la fel ca orice iubire adevarata a trecut prin foc, prin momente grele, triste, dureroase, dar fericirea domina,iar clipele grele au devenit mai apoi dovezi ale triumfului iubirii.

(3 iulie 2012) Prima intalnire? Haa..poate doar emotiile primei intalniri, trupul sau mi-a vorbit in mai multe dialecte.. In  5 minute ne-am cunoscut cat altii intr-o luna. Sentimentul de ‘’acesta este alesul’’ mi-a patruns inima, imprimandu-mi-se adanc intr-un loc de unde nu l-as putea scoate sau inlocui vreodata. Era clar, nu l-as fi uitat niciodata daca m-ar fi  parasit atunci. M-a placut, l-am placut si eu..simpatia mea pentru el era exagerat de evidenta.   Era primul baiat cu care am impartit primul sarut, prima atingere, primele soapte. Incepusem sa-l venerez..dar oare era bine? Am inceput sa-l cunosc… ( Un detaliu nesemnificativ pentru ceilalti,dar poate decisiv pentru prima noastra intalnire este faptul ca acel contact  vizual produs intre noi prima oara a fost unul precum cel dintre soare si luna, lumina si intuneric, nu  e deloc prea mult spus..de ce? Pentru ca am plecat spre intalnire cu imaginea in cap a unui baiat rau, un baiat pe care sincer nu-l inghiteam si totodata ceva ma apasa,o voce-mi soptea ca trebuie sa-l cunosc. Un tip foarte amuzant, direct, cu aura misterioasa si o tipa foarte, dar foarte timida care incerca cu disperare sa-l descopere.
 Nu a fost deloc usor, nici pentru mine dar nici pentru el sa ajungem aici. Dar pot spune ca nu am simtit greutatile din momentul in care am ajuns sa spun primul TE IUBESC.

 Ce a  urmat dupa prima intalnire? Multe alte intalniri, multe nopti nedormite.. multe momente in care mi se oprea inima-n loc cand il vedeam intamplator pe strada, multe certuri care ne-au unit.
 Nu mint! Au fost si momente de tensiune maxima, cum ar fi atunci cand am aflat de la prietenele mele cum ca un baiat (el) se intalneste cu o inculta. Nu le-am dat crezare. Baiatul meu s-a dat singur de gol. Am trecut peste. Aceasta intamplare s-a repetat putin timp mai tarziu, tot cu o tipa din ‘’neamul negru =]]’’ (asa le numesc eu). Cu greu, am trecut si peste asta.
  Acum ma felicit pe mine,pentru rabdarea si puterea de care am dat dovada. Ceea ce ma uimeste e faptul ca n-am facut-o intentionat... m-am comportat ascultandu-mi inima,f acand gesturi pe care simteam nevoia sa le fac.

 Parintii mei? Au aflat dupa primele 2 luni de relatie. Atunci nu era nici un sentiment sigur, era simpatie si atractie. Comunisti de fel, parintii mei i-au facut o vizita iubitului meu la domiciliu impreuna cu ..? cu un minunat politist, pe care imi vine sa-l scuip de fiecare data cand il vad, in acelasi timp sa-i multumesc ca ne-a intarit relatia,cum? Simplu, aici a fost prima dovada de iubire, nu am renuntat unul la celalat, desi toata lumea voia sa ne desparta.

 A 7-a luna de relatie, mai exact pe 15 februarie. Imi aminesc cu cat entuziasm asteptam ziua de 14 februarie, ziua indragostitilor pentru a ne intalni... nu am reusit, deoarece in tot acest timp, nimeni nu a stiut de relatia noastra, a fost si este in acest moment in care scriu o relatie secreta, dar poate acest detaliu o condimenteaza. Ne-a fost si ne este greu sa ne intalnim, mai ales ca dorul se napusteste asupra noastra imediat cum nu mai suntem unul langa celalat.
 Heh, si cum ziceam nu ne-am intalnit pe 14 februarie, insa o zi mai apoi, parintii mei au plecat de acasa, aveau treaba, intr-un alt oras. Mi-am apelat iubitul, afara era frig, asa ca l-am chemat la mine acasa. Avea sa fie prima oara cand am stat singuri intr-o camera.
A fost foarte amuzant, el invaluit de frigul de afara vine la mine in camera repejor, se aseaza langa soba si la un moment dat s-a atins de ea  incepand a se vaita! J Mai apoi,dupa o conversatie pe care nu mi-o amintesc, probabil una neinteresanta, a urmat o atingere, un sarut, o mangaiere, un alint..intuneric! Un farmec debordant imi inspira romantism si mi se arata o personalitate pe care n-o mai descoperisem pana atunci. Fara prea multe cuvinte, au urmat minute pe care nici cel mai complex om din lume, atotcunoscator al vocabularului romanesc, nu poate sa le exprime insemnatatea din sufletul meu. S-a pecetluit inca o steluta, inca un motiv incurajator pentru noi. Lasand inhibitiile la o parte, am devenit femeia lui.

 Prefer sa  povestesc situatiile intalnite intr-un mod aleatoriu, nu intr-o ordine cronologica.
 Dupa multe nebunii, aventuri, momente baiatul meu a devenit un barbat perfect. Cu putin narcisism spun ca in centrul acestei evolutii a lui am stat eu.     Ma axez asupra citatului unui francez deosebit care a spus ‘’ La inceputul tuturor lucrurilor marete se afla o femeie’’. Aceasta femeie am fost eu.
Se mintea singur ca stie ce-i aia iubire, cum probabil fac multi, dar a descoperit ceea ce este iubirea adevarata, frumos este ca pe acest drum m-a purtat si pe mine, reusind astfel si eu sa descopar dragostea.
 Tot ce-mi doream la inceput era ca atunci cand ne vom desparti sa nu raman in mintea lui doar ‘’o alta fata’’, ci o persoana care i-a marcat viata. Uite ca am devenit aceasta persoana. Ce e diferit? Acum nu mai exista riscul despartirii, nu va reusi nimeni sa ne separe vreodata, si daca va incerca cineva si-ar face rau singur, n-ai cum sa desparti doua persoane care au devenit una singura, un singur suflet si o singura inima. Odata ce ai separat-o nu mai poti vorbi de existenta sa,deci despre ce vorbim? Asa cum nu poti trai fara aer, nu pot exista fara el, sau el fara mine.

 Cum ii spuneam si lui, iubirea noastra a evoluat foarte, dar foarte mult. Am ajuns amandoi in punctul in care ne-am putea da viata pentru celalalt. Cum mi-am dat seama ca am evoluat in acest drum al iubirii, acest trotuar? Si doar el va intelege de ce il numesc trotuar. Pai simplu,constat ca inainte ii spuneam ca-l iubesc mai presus de orice,si chiar o faceam, insa acum realizez ca-l iubesc mai mult ca atunci, ce poate fi mai frumos de atat?
   Este prima persoana cu care ma trezesc in gand si totodata prima persoana la care ma gandesc inainte sa adorm. Este un inger! Iar atunci cand ii gresesc, oricat de minuscula ar fi greseala, ma simt ca un demon.
    Nu m-a deranjat atat de tare trecutul lui, toate fetele care i-au trecut prin mana sau prin pat inainte,de ce? Pai pentru ca nici un bărbat n-ar trebui să se insoare daca nu a studiat anatomia si nu a disecat cel putin o femeie. Putin important este faptul ca sunt a nu stiu cata iubita a lui, cel mai important este ca sunt ultima din viata lui, sotia lui si viitoarea mama a copiilor lui.
    Pana la urma, barbatul meu a ajuns la varsta in care orice lucru pe care il face il plateste, la varsta la care trebuie sa se gandeasca la un viitor alaturi de sotia lui si la familia pe care o cladeste cu aceasta. Distractia? Pana la o varsta singur, cu prieteni sau N femei, de la o varsta doar cu sotia. Pana la urma cum altfel sa te distrezi mai mult si mai frumos, in afara de momentele in care iti e alaturi persoana care si la batranete iti va aminti aceste momente.

   O alta perioada semnificativa a relatiei noastre a fost cea din vara 2013.  Am descoperit eu o metoda de a iesi noaptea si de a merge la sotul meu acasa. Pe geam, da pe geam! Ma simteam ca o hoata, intram in casa mea pe geam. Ce conta starea de vinovatie? Ce conta riscul? Contau doar momentele petrecute alaturi de cel mai frumos, atent si iubitor barbat din lume. Au fost 2 luni pline de nopti nedormite, nopti imbibate-n dragoste, uneori sau poate de cele mai multe ori nopti in care prietena noastra nebuna ‘’Maria Ioana’’  ne arata cum sa evadam din lumea proprie si sa mergem pe un taram al zambetelor. Oo da,nopti ametite, Maria Ioana sau verisoara ei Tequilla erau baza!
    O noapte furtunoasa! Mda..Imi amintesc de aceasta seara! Eram sparti, langa un magazin, adopastiti de tunete, fulgere si ploaia groaznica de afara. Aveam impresia ca sunt intr-un film horror, ma panicam odata la 3 minute, parca nu mai ajungeam odata la el acasa.
        Tot in acea vara mi-am batut 3 tatuaje, 2 pentru el iar unul pentru ca mi se parea interesant. Un tribal pe spate, in lateral mi-am tatuat o cheita cu o inimioara pe care scrie ‘’follow your heart’’ (urmeaza-ti inima), mesaj pentru puiutul meu,i ar inca un tatuaj sub buric,acolo unde doar sotul meu are acces, scrie ‘’ L and A " ( initialele numelor noastre ) si mai jos un pic,un mesaj tot pentru sufletelul meu ‘’ Don’t let go you’re my passion’’ (nu pleca de langa mine, esti pasiunea mea ).

    O alta amintire inedita este produsa pe 5 mai 2013 ,cand ramasa singura acasa 2 zile, mi-am chemat iubitul si l-am convins sa doarma la mine. Oo da,a fost o noapte de vis, cea mai frumoasa noapte din viata mea, caci am adormit langa el si m-am trezit imbratisata si alintata de aceeasi persoana pe care am vazut-o inainte sa inchid ochii. Partea amuzanta a fost atunci cand am inceput sa vars ceea ce am baut cu el, si apoi ametita fiind, l-am sarutat.  In acea noapte a avut loc si primul dus facut impreuna. Noaptea urmatoare, fiind tot singura acasa, am iesit cu el si cu prietenii lui afara, m-am simtit alaturi de ei, ca facand parte din grupul lor.

    Intr-o zi urata a verii 2013, parintii mei au aflat ca ieseam pe geam, ne-am certat,c u toate ca nu le-am dezvaluit unde ma duceam eu noaptea. Au aflat ca fumez, au aflat ca am batut 2 taranci si multe ale chestii.. A fost o perioada urata pentru mine, si poate trista din relatia noastra, insa si foarte importanta. Dupa multe discutii in contradictoriu, mi-am convins iubitul sa fugim in lume. ‘’Decat sa plang si sa suspin, mai bine in lume sa fugim’’. Dupa planuri peste planuri,abandonari din partea lui a planurilor,a venit ziua de 22 noiembrie. Oo da,c e zi mare..22 NOIEMBRIE! In aceasta seara, am furat toti banii din casa, am iesit pe geam, cu o usoara apasare pe suflet ca e ultima oara cand ma aflu in casa mea, cu o ultima parte din bagaje si m-am dus la prietenul meu. Imi amintesc ca era 10 noaptea si eu purtam ochelari de soare. Am ajuns la el, apoi am mers cu un prieten taximetrist de-al nostru, care ne ajutase toata vara sa ajungem  pe unde voiam, pana in locul unde trebuia sa ne intalnim cu  2 persoane care aveau sa ne duca pana la Arad, oo da..decizia era luata, ne indreptam spre Italia, la tata-socru. Un drum plin de aventuri, cu tiruri mari, curbe, somn de cate 30 de minute, ce conta? Putea veni sfarsitul lumii, atata timp cat eram in bratele lui. Off,cat de frumos a fost 26 de ore  langa el.  Ajunsi la Arad, la insistentele lui mi-am deschis telefonul si mi-am apelat parintii. Tot la insistentele lui, ne-am intors acasa, el cazand in plasa parintilor mei, care sustineau ca daca ne vom intoarce vor fi de acord cu relatia noastra. Si uite asa, ne-am intors cu coada intre picioare acasa, fara vreo trei mii de euro. Offf,cat de urat a fost cand am ajuns acasa, certuri, tipete, interdictii... dar tot iubirea a triumfat!  A doua zi, s-au reintalnit fata in fata, sotul si tatal meu. Au purtat o discutie, in urma careia tatal meu si-a pastrat decizia de a nu ne lasa sa fim impreuna. Reactia mamei mele a fost una obisnuita firii ei ‘’Cu golanul ala? Cu vagabontul ala? Cu cercel in ureche?’’ Parintii mei au spus ca el nu va intra niciodata in familia noastra, detaliul care face diferenta este ca nu el trebuie sa intre in familia noastra, nimeni nu trebuie sa intre, nimeni, nicaieri, tot ceea ce conteaza suntem eu si el, noi formam o familie, nu noi si parintii nostrii, doar noi 2.
  Din  pacate avem sustinerea doar familiei lui,dar nu conteaza.

  10 decembrie 2013,o  alta zi semnificativa a relatiei noastre, baiatul meu ,in prezenta a doi prieteni ai nostrii, s-a pus in genunchi si mi-a pus inelul pe deget, ce-i drept din cauza emotiilor pe mana dreapta, mai apoi dupa ce si-a dat seama, pe mana stanga, urmand a ma intreba ‘’VREI SA FII SOTIA MEA?’’ Raspunsul meu evident ca a fost ‘’DA!!!’’ Ma simteam in al 9-lea cer.
   25 decembrie 2013, cel mai frumos Craciun din viata mea l-am petrecut alaturi de cel ce mi-a devenit sot ! Cea mai frumoasa dragoste, cele mai delicate atingeri si saruturi, o noapte perfecta din toata punctele de vedere!
   Anul acesta se va incheia peste 2 zile, dar iubirea noastra si lupta noastra pentru relatia noastra va continua si voi scrie..si voi scrie in continuare. A fost un an complet alaturi de el. De pe 1 ianuarie 2013 de cand deja ne cunosteam si ne iubeam, pana acum, la finalul anului, am fost unul pentru celalalt si vom fi in continuare, toata viata. Un an ce a dat startul multor ani de acum in colo, impreuna fericiti."


Articole din acelasi domeniu in Blogul Dianei:

Ma intalnesc cu doi barbati. Pe care sa-l aleg?

Fetele cuminti si baietii obraznici

Barbatii gelosi si posesivi.Cine sunt si ce vor ei de la femei