Duminica Slabanogului | A patra duminica dupa Paste
In Duminica Slabanogului, cea de-a patra duminica dupa Paste, biserica crestin ortodoxa celebreaza una din vindecarile minunate si pline de talc infaptuite de Iisus Hristos, asa cum este mentionata in Evanghelia dupa Ioan 5: 1-15:
"Dupa acestea era o sarbatoare a iudeilor si Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar in Ierusalim, langa Poarta Oilor, era o scaldatoare, care pe evreieste se numeste Vitezda, avand cinci pridvoare. In acestea zaceau multime de bolnavi, orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se cobora la vreme in scaldatoare si tulbura apa si cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos, de orice boala era tinut. Si era acolo un om, care era bolnav de treizeci si opt de ani. Iisus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis: Voiesti sa te faci sanatos? Bolnavul I-a raspuns: Doamne, nu am om, care sa ma arunce in scaldatoare, cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea. Iisus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla. Si indata omul s-a facut sanatos, si-a luat patul si umbla. Dar in ziua aceea era sambata. Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: Este zi de sambata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul. El le-a raspuns: Cel ce m-a facut sanatos, Acela mi-a zis: Ia-ti patul si umbla. Ei l-au intrebat: Cine este omul care ti-a zis: Ia-ti patul tau si umbla? Iar cel vindecat nu stia cine este, caci Iisus se daduse la o parte din multimea care era in acel loc. Dupa aceasta Iisus l-a aflat in templu si i-a zis: Iata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau. Atunci omul a plecat si a spus iudeilor ca Iisus este Cel ce l-a facut sanatos."
Sfantul Ioan Gura de Aur credea ca sarbatoarea iudeilor pomenita mai sus era cea a cincizecimii, sau "sarbatoarea saptamanilor," ce avea loc la 50 de zile dupa Pastele evreiesc. Aceasta sarbatoare era asociata cu secerisul de primavara, marcand vremea darurii celor dintai fructe, a noilor grane catre Dumnezeu. Totodata, cu aceasta ocazie era comemorata primirea de catre Moise a celor zece porunci.
Numele scaldatoarei Vitezda (sau Bethesda ori Bet ‘Eshda) are semnificatia de "casa curgerii" sau "casa harului."
Potrivit Sfantului Augustin, cele cinci pridvoare ale scaldatoarei Vitezda reprezinta Torahul ori Legea Mozaica, cuprinzand primele cinci carti din Vechiul Testament. Din aceasta cauza, Sfantul Augustin era de parere ca aceasta scaldatoare sau apa ei simbolizeaza poporul evreu. El zicea: "Cele cinci porti (pridvoare) semnifica Legea, purtand boala, si nu vindecandu-i de ea; scotandu-i la iveala leacul fara a-i lecui."
Se poate spune, asadar, ca Dumnezeu a dat Legea poporului sau, care era cufundat in pacate si stricaciune, pentru a-l invata cum sa traiasca dar, in cele din urma, nu l-a putut scapa de moartea spirituala. Legea nu i-a putut darui viata (vesnica) sau viata dupa moarte.
Asa cum credeau evreii din acea vreme, numai atunci cand apa scaldatoarei era tulburata avea efecte vindecatoare. Aceasta tulburare a apei era vazuta de Sfantul Augustin drept o intruchipare a mortii lui Iisus. Sfantul Augustin spunea:
"Dupa ce apa era tulburata, numai cel care se arunca primul in ea era vindecat; oricine venea dupa aceea in scaldatoare o facea degeaba. Ce poate insemna aceasta decat ca numai Unul, Hristos, a venit catre poporul evreu; Iar El facand aceasta marete fapta, invatand lucruri bune, i-a tulburat pe pacatosi, a tulburat "apa" prin prezenta Sa, si a starnit-o catre propria Lui moarte?... Din aceasta cauza, a merge in apa tulburata inseamna a crede in moartea Domnului. Numai unul putea fi vindecat, semnificandu-se astfel unitatea: oricine venea dupa cel dintai nu era lecuit, intrucat oricine se afla in afara unitatii nu putea fi lecuit."
Scaldatoarea este un simbol al botezului. In practicile bisericii crestine timpurii, dupa o perioada de invatare si punere la incercare, novicii erau botezati cu ocazia sarbatorii Invierii lui Hristos, intrucat prin botez, ei impartaseau cu adevarat moartea si invierea Domnului, asa cum mentioneaza Sfantul Pavel in Epistola catre Romani, capitolul 6: "Deci ne-am îngropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii; Caci daca am fost altoiti pe El prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui..." In saptamanile urmatoare acestui eveniment, acesti noi iluminati crestini era instruiti mai departe in sfintele invataminte, si capatau o intelegere mai profunda a botezului si euharistiei. Pilda slabanogului este citita in cea de-a patra duminica dupa Paste in biserica ortodoxa ca o reamintire a intelesului botezului si invierii.
Pornind de la cei 38 de ani de suferinta ai "slabanogului", Sfantul Augustin s-a simtit indemnat sa exploreze un numar apropiat, patruzeci. Numarul 40 semnifica capacitatea unui om de a se indeparta de dragostea pentru viata lumeasca. El reprezinta puterea de a-ti infrange ispita pentru lucrurile trecatoare si a posti. Este vorba despre acea postire, indepartare de lume, care duce catre perfectionarea credintei. Din aceasta cauza, atat Domnul nostru, cat si Moise si Ilie, reprezentanti ai legii lui Dumnezeu si ai profetilor, au postit timp de 40 de zile.
Apoi, Sfantul Augustin a examinat numarul 2, ca simbol al dragostei, intrucat exista doua precepte asociate cu ea, dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de cel de aproape asemeni dragostei de sine. Pe aceste doua porunci se bazeaza legea lui Dumnezeu si a profetilor. Din aceasta pricina cel care nu este patruns de iubire (2) nu poate ajunge la perfectiunea credintei (40), fiind sortit sa ajunga slabanog, paralizat (38).
Atunci cand Iisus s-a apropiat de slabanog nu i-a adus pe data vindecarea, ci l-a intrebat, "Voiesti sa te faci sanatos?" Iisus stia ca el era bolnav de multa vreme, asa ca poate era patruns de indoiala in dorinta sa de a se vindeca. Poate ca sufletul sau devenise la fel neputincios ca si trupul sau. Slabanogul nu i-a raspuns sigur de el lui Iisus. Nu i-a raspuns, "Da, vreau sa fiu sanatos!", ci mai curand a ocolit raspunsul, zicand ca nu are cine sa-l duca la scaldatoare.
In faptul ca slabanogul se scoala, isi ia patul si umbla, Sfantul Augustin a intrezarit dragostea care ii lipsea mai inainte, pusa acum in practica. Implinirea legii lui Iisus este dragostea. A-l iubi pe Hristos inseamna a ne iubi fratii si surorile, si a purta povara altuia. Din aceasta perspectiva, patul reprezinta aproapele nostru. Daca am fost insanatositi, trebuie sa purtam povara aproapelui nostru. Incotro umbla slabanogul dupa ce a fost vindecat, incotro trebuie sa mergem noi dupa ce ne-am insanatosit (spiritual)? Catre Iisus! Ne putem indrepta catre Domnul numai purtand povara altuia. In acest fel implinim cea mai mare Sa porunca.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Duminica in superstitii si credinte romanesti
Maria Egipteanca Duminica Slabanogului Duminica Mariei Egipteanca
Femeile mironosite | Duminica femeilor mironosite
"Dupa acestea era o sarbatoare a iudeilor si Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar in Ierusalim, langa Poarta Oilor, era o scaldatoare, care pe evreieste se numeste Vitezda, avand cinci pridvoare. In acestea zaceau multime de bolnavi, orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Caci un inger al Domnului se cobora la vreme in scaldatoare si tulbura apa si cine intra intai, dupa tulburarea apei, se facea sanatos, de orice boala era tinut. Si era acolo un om, care era bolnav de treizeci si opt de ani. Iisus, vazandu-l pe acesta zacand si stiind ca este asa inca de multa vreme, i-a zis: Voiesti sa te faci sanatos? Bolnavul I-a raspuns: Doamne, nu am om, care sa ma arunce in scaldatoare, cand se tulbura apa; ca, pana cand vin eu, altul se coboara inaintea mea. Iisus i-a zis: Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla. Si indata omul s-a facut sanatos, si-a luat patul si umbla. Dar in ziua aceea era sambata. Deci ziceau iudeii catre cel vindecat: Este zi de sambata si nu-ti este ingaduit sa-ti iei patul. El le-a raspuns: Cel ce m-a facut sanatos, Acela mi-a zis: Ia-ti patul si umbla. Ei l-au intrebat: Cine este omul care ti-a zis: Ia-ti patul tau si umbla? Iar cel vindecat nu stia cine este, caci Iisus se daduse la o parte din multimea care era in acel loc. Dupa aceasta Iisus l-a aflat in templu si i-a zis: Iata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau. Atunci omul a plecat si a spus iudeilor ca Iisus este Cel ce l-a facut sanatos."
Sfantul Ioan Gura de Aur credea ca sarbatoarea iudeilor pomenita mai sus era cea a cincizecimii, sau "sarbatoarea saptamanilor," ce avea loc la 50 de zile dupa Pastele evreiesc. Aceasta sarbatoare era asociata cu secerisul de primavara, marcand vremea darurii celor dintai fructe, a noilor grane catre Dumnezeu. Totodata, cu aceasta ocazie era comemorata primirea de catre Moise a celor zece porunci.
Numele scaldatoarei Vitezda (sau Bethesda ori Bet ‘Eshda) are semnificatia de "casa curgerii" sau "casa harului."
Potrivit Sfantului Augustin, cele cinci pridvoare ale scaldatoarei Vitezda reprezinta Torahul ori Legea Mozaica, cuprinzand primele cinci carti din Vechiul Testament. Din aceasta cauza, Sfantul Augustin era de parere ca aceasta scaldatoare sau apa ei simbolizeaza poporul evreu. El zicea: "Cele cinci porti (pridvoare) semnifica Legea, purtand boala, si nu vindecandu-i de ea; scotandu-i la iveala leacul fara a-i lecui."
Se poate spune, asadar, ca Dumnezeu a dat Legea poporului sau, care era cufundat in pacate si stricaciune, pentru a-l invata cum sa traiasca dar, in cele din urma, nu l-a putut scapa de moartea spirituala. Legea nu i-a putut darui viata (vesnica) sau viata dupa moarte.
Asa cum credeau evreii din acea vreme, numai atunci cand apa scaldatoarei era tulburata avea efecte vindecatoare. Aceasta tulburare a apei era vazuta de Sfantul Augustin drept o intruchipare a mortii lui Iisus. Sfantul Augustin spunea:
"Dupa ce apa era tulburata, numai cel care se arunca primul in ea era vindecat; oricine venea dupa aceea in scaldatoare o facea degeaba. Ce poate insemna aceasta decat ca numai Unul, Hristos, a venit catre poporul evreu; Iar El facand aceasta marete fapta, invatand lucruri bune, i-a tulburat pe pacatosi, a tulburat "apa" prin prezenta Sa, si a starnit-o catre propria Lui moarte?... Din aceasta cauza, a merge in apa tulburata inseamna a crede in moartea Domnului. Numai unul putea fi vindecat, semnificandu-se astfel unitatea: oricine venea dupa cel dintai nu era lecuit, intrucat oricine se afla in afara unitatii nu putea fi lecuit."
Scaldatoarea este un simbol al botezului. In practicile bisericii crestine timpurii, dupa o perioada de invatare si punere la incercare, novicii erau botezati cu ocazia sarbatorii Invierii lui Hristos, intrucat prin botez, ei impartaseau cu adevarat moartea si invierea Domnului, asa cum mentioneaza Sfantul Pavel in Epistola catre Romani, capitolul 6: "Deci ne-am îngropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii; Caci daca am fost altoiti pe El prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui..." In saptamanile urmatoare acestui eveniment, acesti noi iluminati crestini era instruiti mai departe in sfintele invataminte, si capatau o intelegere mai profunda a botezului si euharistiei. Pilda slabanogului este citita in cea de-a patra duminica dupa Paste in biserica ortodoxa ca o reamintire a intelesului botezului si invierii.
Pornind de la cei 38 de ani de suferinta ai "slabanogului", Sfantul Augustin s-a simtit indemnat sa exploreze un numar apropiat, patruzeci. Numarul 40 semnifica capacitatea unui om de a se indeparta de dragostea pentru viata lumeasca. El reprezinta puterea de a-ti infrange ispita pentru lucrurile trecatoare si a posti. Este vorba despre acea postire, indepartare de lume, care duce catre perfectionarea credintei. Din aceasta cauza, atat Domnul nostru, cat si Moise si Ilie, reprezentanti ai legii lui Dumnezeu si ai profetilor, au postit timp de 40 de zile.
Apoi, Sfantul Augustin a examinat numarul 2, ca simbol al dragostei, intrucat exista doua precepte asociate cu ea, dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de cel de aproape asemeni dragostei de sine. Pe aceste doua porunci se bazeaza legea lui Dumnezeu si a profetilor. Din aceasta pricina cel care nu este patruns de iubire (2) nu poate ajunge la perfectiunea credintei (40), fiind sortit sa ajunga slabanog, paralizat (38).
Atunci cand Iisus s-a apropiat de slabanog nu i-a adus pe data vindecarea, ci l-a intrebat, "Voiesti sa te faci sanatos?" Iisus stia ca el era bolnav de multa vreme, asa ca poate era patruns de indoiala in dorinta sa de a se vindeca. Poate ca sufletul sau devenise la fel neputincios ca si trupul sau. Slabanogul nu i-a raspuns sigur de el lui Iisus. Nu i-a raspuns, "Da, vreau sa fiu sanatos!", ci mai curand a ocolit raspunsul, zicand ca nu are cine sa-l duca la scaldatoare.
In faptul ca slabanogul se scoala, isi ia patul si umbla, Sfantul Augustin a intrezarit dragostea care ii lipsea mai inainte, pusa acum in practica. Implinirea legii lui Iisus este dragostea. A-l iubi pe Hristos inseamna a ne iubi fratii si surorile, si a purta povara altuia. Din aceasta perspectiva, patul reprezinta aproapele nostru. Daca am fost insanatositi, trebuie sa purtam povara aproapelui nostru. Incotro umbla slabanogul dupa ce a fost vindecat, incotro trebuie sa mergem noi dupa ce ne-am insanatosit (spiritual)? Catre Iisus! Ne putem indrepta catre Domnul numai purtand povara altuia. In acest fel implinim cea mai mare Sa porunca.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Duminica in superstitii si credinte romanesti
Maria Egipteanca Duminica Slabanogului Duminica Mariei Egipteanca
Femeile mironosite | Duminica femeilor mironosite
Duminica Slabanogului | A patra duminica dupa Paste
Reviewed by Diana Popescu
on
mai 10, 2014
Rating:
Mereu am considerat pilda slăbănogului ca una încărcată de simbolistica unei hermeneutici aparte. Găsesc în slăbănog micimea poporului incapabil să pășească pe calea credinței, un popor istovit de povara simplității în cuget și fără perspectiva unei ne-finalități post-mortem. Profețiile vechi erau cu puțină crezare în rândul iudeilor, de aici și "reticența" în venirea Mântuitorului. Vremea lui Isaia trecuse, la fel a lui Ilie iar Cetatea lui David era de mult un mozaicat religios și cu șubrede moravuri în rândul locuitorilor săi. Slăbănogul e poporul ales care nu-și crede propriul destin ce i-a fost hărăzit.
RăspundețiȘtergereEsti un om religios sau spiritual? Credința sau biserica o vezi ca instituție socială, Diana? Încă te evaluez :) așa că mai bine întreb decât să anticipez.
Nu stiu la ce fel de evaluare te referi, dar iti pot raspunde ca uneori biserica ca institutie mi se pare a stanjeni sau a stramta si intortochea drumul spre Dumnezeu.
ȘtergereAdevăr grăiești. În anumite oaze monahale mai găsesc temenicia de a fugi de oameni pt. a-l găsi pe Dumnezeu, dar răzlețe și cu o oareșcare fală pt. misiunea lor. Nu-mi plac popii, dar admir cu capul plecat părinții cu har. Ce face diferența între ei? Părintele Arsenie Boca spunea: " Va trebuie preoți mai buni? Nașteți-i! Fiecare popor își are în toate privințele povățuitorii pe care îi merită". Mare dreptate a unui mare om.
ȘtergereCum crezi că se poate reforma biserica fără să se abată de la canoane?
Da, pline de adevar cuvintele parintelui Arsenie Boca. O adevarata reformare a bisericii trebuie sa fie una morala, oglindita in stilul de viata si comportamentul in preotilor, in lepadarea de ipocrizie si lacomia materiala. Probabil ca va curge multa apa pe Dunare pana cand se va intampla (daca se va intampla) asa ceva, pana cand poporul nostru isi va merita preoti mai buni. Pana atunci, calea spirituala, de aflare cat mai putin mijlocita a lui Dumnezeu este sortita sa ramana una individuala.
Ștergereipocrizie...da. Una ca asta nu se va vedea prea curând. Mercantilismul tagmei de prelați al bisericii e surclasat numai de propria-le vanitate, spurcăciune atitudinală și comportamentală. Fac rușine sutanei ce-o poartă și de-mult-prea-mare-preț veșminte preoțești. BOR-ul își face recognoscibil parcul auto cu nr. de înmatriculare cu "GOD" la final iar Mitropolia "Ieșilor" dă bani cu camătă cu 6% dobândâ, EXACT ce Cartea Sfântă interzice! Hirotonisire după canonice învățăminte cu știința filocaliilor în minte și Duhul Sfânt pogorât peste cel ce trebuie să stra în fruntea oștii umane a lui Dumnezeu?! Aiurea! Prin dare de oneroase foloase obținută și cu perspectiva inavuțirii din acatiste și pomelnice!! Scârbă mi-o fi de tagma celor mult-prea-putin-cucernice și mult prea mult strâmbe fețe bisericești!
ȘtergereCât despre solitudine și regăsire de Christos, o remarcă: Îl traim în solitudinea gândurilor fiecare DAR împreună trebuie să mergem spre El. La un loc fi-vom cu toții dincolo, de ce am păși singuri pe aici? Nu. Omului nu i-a fost dat să trăiască singur și perspectiva învierii din zilele de pe urmă e asociată reîntâlnirii cu Cei Drepți ce au plecat. Atunci de ce sa-L căutăm segregați? Fiecare, spune slova, va fi judecat după credința lui; musai e să aibă una.
Fratilor daca aveti intrebari legat de vindecarea slabanogului , va pot lasa un telefon...daca doriti imi spuneti...cine sunt? Poate va intrebati cine sunt eu...ve-ti afla atunci
ȘtergereAș vrea să mai adaug ceva: în relatările vechi-testamentare, teofaniile lui Dumnezeu sunt extrem de puține. Apoi avem Întruparea care schimbă asta complet. Apoi înălțarea și iarăși deus otiosus. Thomas Aquinas pedala pe concept cu fervoare, a apărut Deismul astfel. Vin acum și întreb: ca mamă, ce tată, ce părinte își "abandonează" zămislirea după facere? Nu hulesc, sunt creștin practicant dar nu habotnic iar dimensiunea analitică respinge lipsa dialecticii, chiar dihotomică-adversativ fiind.
RăspundețiȘtergereȘi o ultimă întrebare: de ce doar UNUL primea vindecarea? Un om între mii de semeni ai săi...
In privinta "harului", este cum spune Biblia:"Multi veniti, putini alesi". Cate persoane ajung in manastiri pentru ca au simtit "chemarea" si cate au revenit asupra deciziilor? Cred ca poti gasi linistea mult dorita si in cotidian, incepand sa lucrezi cu tine. Dumnezu este in noi si cu noi, trebuie doar sa- ascultam. Noi romanii , daca suntem "tari" in ceva, suntem in vaicareli. Nimic nu ne sta bine, nici chiar atunci cand dam pe din-afara de cat de imbuibati suntem.
RăspundețiȘtergereSunt tarolog.Am studiat psihologia, cele patru mari regligii, astrologia. Tarologia are scopul de vindecare consultantul si de-al ajuta sa traiasca. Simbolistica tarotului iti da raspuns la toate intrebarile, raspunsuri absolut corecte.Ele insa insista pe descoperirea omului, a sinelui. Problema e ca oamenii desi isi cunosc bolile, cauzele care au provocat aceste boli, nu vor sa se vindece. Ei vin la mine pentru a afla adevarul care de fapt le sta sub ochi, vin sa afle viitorul , pe care de fapt il produce trecutul nostru nici macar prezentul de care mai nimeni nu-i constient. Oamenii nu vor sa se vindece, ei vor sa auda ce le place. Ei platesc pentru a fi mintiti. Este un lucru foarte dificil, omul are limite pe care le apara cu tenacitate pentru ca pe cat sunt de dureroase, se confunda cu ele. Oamenii nu se schimba, dar pot evolua si asta se poate realiza doar cu ajutorul bunului Dumnezeu.
Nu-mi sunt prea cunoscute practicile tarologice dar respect crezul fiecăruia, cu minima condiție cum anterior menționam: să aibă unul. Dacă poți ajuta și pe altcineva afată de tine, ești bineplăcut lui Dumnezeu. De nu, măcar nu-i aduce pricină de mâhnire.
ȘtergereRespect.
Nu ne trebuie nici preoti mai buni,nici musai exemplul lor de virtute,viata duhovniceasca,trai cat mai aproape de invataturile biblice(referitor la preoti)ca sa credem in D zeu ,sa ne fie sfanta rugaciunea si sa nu i judecam pt.ce fac.Arsenie boca spune''vor cadea multi dintre cei alesi''asa ca nu trebuie sa ne fie conditionata,limitata credinta in functie si de ,cum fac si nu fac,preotii.Treaba lor este sa l apropie pe om de D zeu,dar daca n o fac indeajuns,fiind preocupati de cele,,lumesti,,este iarasi problema lor.Credinta se simte,se traieste,se faureste,in suflet fara a fi conditionata.
RăspundețiȘtergereCredința se și îndrumă iar făuritorii de poteci și-au întors fața de la plebea însetată de repere. Oamenii au nevoie să crediteze alți oameni, mai "cu carte" decât ei cu puterea de a le spune cum să discearnă între bine și rău. Avem un pavlovian instinct spre a urma exemple iar asta e scris în genomul nostru animalier. Credința la care faci tu referire nu e altceva decât o normă "dictată" social prin teoriile învățării: o ai pt. că ai primit-o printr-o convenție asupra căruia n-ai fost chestionat/-ă. Că tu ai cultivat-o nedezicându-te de ea, e cu totul și cu totul altceva. Putem discuta dacă vrei și de motivele conștiinței religioase, a actului de interiorizare, dar altceva vrrau să subliniez: NU te-ai născut cu ea, ți s-a dat oportunitatea vieții spre a o merita ori ba. Cum? Învățând-o. De la cine? Da, de la aia (n-am gasit un eufemism mai "soft"). Ai nevoie de ei. Dacă ai impresia că știi, că simți singur/-ă, regret, te înșeli. Tu știi că VREI să crezi, nu și cum s-o faci. Și tocmai ei s-au depărtat de misionarismul cu care Christos si-a mandatat apostolii. Răzbătea creștinismul in bizantismul, mozaicatul și păgânismul lumii fără ei?! Defel! Vei spune că Iisus a fost dovada. Oamenii au nevoie de dovezi terestre nu celeste ridicate la cer. De asta a lăsat apostolatul, ca să vegheze în locul Său.
ȘtergereReligia fără credință e antreprenoriat, credința fără religie e ocultism cu spasme șamanice.
Arsenie boca spunea;mai,nu toti cei din lume se prapadesc nici toti cei din manastire se mantuiesc...unii din calugari nu sunt calugari,ci cuiere de haine calugaresti...de vrei sa te faci calugar,fa te ca focul!!!!;cum spuneam,se indeparteaza multi(calugari,preoti)de misiunea adevarata,pt.care au fost ,,alesi,,dupa cum a prezis acest lucru si inaintasii nostrii,dar cine suntem noi,sa i judecam pt.alegerea lor de a avea preocupari,,lumesti,,intr adevar incorecte si neavenite.Oricat de inteligenti,de patrunzatori in sfera intelegerii acestor lucruri am fi ,sta oarecum in firea noastra sa criticam,sa lovim,sa judecam,sa emitem maxime tendentioase,in abordarea si formularea comentariilor la adresa celor ce nu ne plac sau nu ne conving.Asa ca,nu mi doresc sa continuam aceasta polemica.Oamenii nu au neaparat nevoie de dovezi terestre,musai palpabile pt.a crede ,a simti.Exista fiinte umane,cu un nivel spiritual si o evolutie a gandurilor si a spiritului asa de inalte,ca lumea,,terestra,,de care vorbiti este doar ,,o forma de viata,,in care ei se misca n ,,trup,,si atat!Pt.f.multi oameni obisnuiti,nu trebuie ,,dovezi,,iar cei carora le trebuie si au nevoie de ele ,sunt oricum prea,,orbi,,sa le vada si sa le simta.Oricum si orice ar face,,apostolii,,insarcinati cu apropierea omului de d zeu,nu se cuvine ca eu,sau dv,sau x si y,sa i judecam ca nu si fac treaba,onest.
ȘtergereHristos a Inviat! Numele meu este Nelu, si as vrea sa rog pe cine stie sa imi spuna daca exista vreun site cu continuarea vietii slabanogului din evanghelia de asta. Am auzit ca ar spune ceva Sfanta Traditie, dar nu gasesc nimic, ma depaseste. Va rog, cine stie ceva sa imi raspunda. Va multumesc!
RăspundețiȘtergereSi eu care stiam ca Duminica aceasta e Ziua Barbatului!
RăspundețiȘtergereDuminica placuta!
Interesanta discutia,polemica comentariilor de mai sus.Par a fi doi oameni inteligenti cu pareri diferite,dar obiective.Pe d l mikael oddmund,nu l inteleg intru totul.Poate este o persoana,f.inteligenta,are un bagaj de cuvinte,indescifrabil uneori pt,oameni mai ,,simpli,,.Fie vrea sa epateze aici,fie chiar este in natura firii si a pregatirii domnului,de aceea cu respect ,ma inclin cum spunea andi moisescu!Voie buna!ana.
RăspundețiȘtergereAş spune că e mult spus polemică; poate doar dezbatere la un post bun. Pluralitatea opiniilor, chiar fie ele divergente, e cel mai bun lucru care se poate ,,întampla” dialogului. Fără o sferă publică a ideilor unde fiecare să-şi susţină şi argumenteze afirmaţiile, am cadea în sterilul acordului unanim. Până şi natura îşi alege cele mai viabile forme opunându-le pentru a ,,învăţa’’ genetic prin adaptare. :)
ȘtergereCât despre presupusa epatare, nu e cazul. Nici un om n-are cum coborî sub propriul lexic, nu? Regret dacă dezorientează exprimarea mea, o mai pot tempera pe alocuri dacă frizează extravaganţa. Cât despre pregătire şi fire, nu sunt nici creuzeul înţelepciunii universale dar nici icoana vulgarităţii. Undeva pe la mijloc, cu atributul ,,uneori prea normalului” agăţat de personalitatea-mi titanică. :P
Felicitări încă o dată autoarei pentru instructajul religios şi cadrul plăcut de dezbateri ocazionate de acesta.
Inteligent,subtil si totusi perfect,,exact,,d l ODDMUND.Suficient de,,elastic,,sa stie exact si cu cat ,,gramaj,,sa condimenteze orice comentariu.Sincer?Sunteti f.placut prin tonalitatea usor ironica,expresia flexibila si,,interpretabila,,a continutului fara a supara prin vulgaritate sau afront.Mai rar mi a fost dat aici,sa vad un BARBAT inteligent si SUBTIL,care stie exact ce spune,cu onoarea cuvenita si respectul pe cale de disparitie ,a genului,,masculin,,!In general acest ,,gen,,al timpurilor moderne,se zbate cu frenezie intre prostie si ...nulitate,cel putin din limbajul grosolan la adr.femeilor,pe care l am citit aici.Cu respect,apreciez un barbat rasarit de ....niciunde,care anuleaza cu fermitate ideea, ca ,,toti barbatii sunt la fel,,.Exceptia de la regula confirma,cele spuse.va respect si ma bucur pt.comentariile dv.pertinente.Cris.In sfarsit un barbat adevarat,aici pe acest blog!
RăspundețiȘtergereStimată feminină, ați reușit să-mi jugulați minute bune în căutarea începutului de replică! :)
RăspundețiȘtergereVă foarte mulțumesc pt. aprecierile dvs. de natură să gâdile abracadabrantul dvs. interlocutor. :p Slăbind un pic stilul butaforic, cu greu mă aflu un om plămădit din virtuți rare în zilele noastre. Ipostaziez, ca oricare, lumea-n felul meu și-i dau palme când îmi dă pumni. Gonflez de la an la an în virtutea proceselor metabolice ce mă înaintează în vârstă, sunt tânăr și mă lingușesc cu vorbele lui Corneille din 'El Cid': ,, valoarea nu așteaptă numărul anilor" și, peste toate, încerc cu stoicism să amprentez veacul în care trăiesc! :p
Am ceva probitate morală, ceva masochism dictat de o minte dializată pe alocuri de simțul măsurii și sunt, peste toate acestea, un arcaș desăvârșit! :))
Dacă totuși intențuonați să mă mai întoarceți cu cheia laudelor, voi cânta neobosit precum canarul despre vânzoleala intestină ce-mi sălășluiește (problematic) în tărtăcuță!
Cu drag, al dvs. și ușor sfios în ceea ce-o privește pe admirabila deținătoare a locului pe care l-am sechestrat în personalisme,
Mikael.
DA!galant,rezervat,usor ironic,dar placut ...probabil prin respect si o oarecare intensitate intimidanta,sesizez aici. Numai bine!cris.
RăspundețiȘtergere