Pilda vindecarii slugii sutasului | Duminica vindecarii slugii sutasului
In aceasta duminica, biserica crestin ortodoxa celebreaza Duminica vindecarii slugii sutasului, o pilda aflata atat in Evanghelia dupa Matei (8:5-13) cat si in cea a lui Luca (7:1-10). Este o pilda ce ne vorbeste despre o mare umilinta, dar si despre o nemarginita credinta.
In Evanghelia dupa Matei, Pilda vindecarii slugii sutasului este povestita astfel:
"Pe cand intra in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, rugandu-L, Si zicand: Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit. Si i-a zis Iisus: Venind, il voi vindeca. Dar sutasul, raspunzand, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta,si face. Auzind, Iisus s-a minunat si a zis celor ce veneau dupa El: Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta. Si zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in imparatia cerurilor. Iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. Si a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. Si s-a insanatosit sluga lui in ceasul acela."
In Evanghelia dupa Luca, Pilda vindecarii slugii sutasului dovedeste o si mai mare modestie si convingere in harul lui Iisus, centurionul nemaivenind el insusi in intampinarea Domnului:
"Si dupa ce a sfarsit toate aceste cuvinte ale Sale in auzul poporului, a intrat in Capernaum. Iar sluga unui sutas, care era la el in cinste, fiind bolnava era sa moara. Si auzind despre Iisus, a trimis la El batrani ai iudeilor, rugandu-l sa vina si sa vindece pe sluga lui. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat staruitor, zicand: Vrednic este sa-i faci lui aceasta, Caci iubeste neamul nostru Si el ne-a zidit sinagoga. Iar Iisus mergea cu ei. Si nefiind El acum departe de casa, a trimis la El prieteni, zicandu-I: Doamne, nu Te osteni, ca nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperamantul meu. De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic sa vin la Tine. Ci spune cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. Caci si eu sunt om pus sub stapanire, avand sub mine ostasi, si zic acestuia: Du-te, si se duce, si altuia: Vino, si vine, si slugii mele: Fa aceasta, si face. Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el si, intorcandu-se, a zis multimii care venea dupa El: Zic voua ca nici in Israel n-am aflat atata credinta; Si intorcandu-se cei trimisi acasa, au gasit sluga sanatoasa."
Potrivit DEX, avem urmatoarea definitie: "SUTÁȘ, șutași, s. m. 1. (în Antichitate, mai ales la romani) Comandant peste o sută de ostași; centurion. 2. (în sec. XVII, în Țara Românească) Membru al unei bresle fiscale care plătea, singur sau împreună cu alții, o dare anuală de o sută de galbeni." Desigur, in cazul nostru este valabila cea dintai varianta.
Iata si o sumara interpretare a Pilda vindecarii slugii sutasului pornind de la cele doua texte:
"Caci iubeste neamul nostru Si el ne-a zidit sinagoga."
Sutasul / centurionul credea desigur in Iisus si il proslavea dar, influentat probabil de profesia sa, nu ajunsese un prozelit facandu-si circumcizie si conformandu-se intru totul legii mozaice. Ruinele de la Capernaum cuprind o sinagoga, o constructie frumoasa, cladita probabil in vremea Irozilor.
"Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea."
Aceste cuvinte sunt esentiale in Pilda vindecarii slugii sutasului. Centurionul era constient ca evreii erau opriti prin lege sa intre in casele neevreilor pentru a nu-si pangari sfintenia, asa ca incerca sa nu-l aduca pe Iisus intr-o situatie jenanta. Indiferent ce anume credea despre acest obicei practicat de farisei, el ii atribuia lui Iisus o atat de mare sfintenie incat accepta fara cracnire respectiva lege. In acelasi timp, uriasa sa credinta in Mantuitor il determina sa gandeasca ca Acesta isi putea arata PUTEREA fara a a fi nevoie de PREZENTA Sa (fizica), ci numai prin CUVANTUL Sau. In acest fel, centurionul dovedea ca il aseza pe IIsus cu mult mai presus de el insusi. Cu cat avem mai putina credinta, cu atat mai putin il inaltam pe Iisus in ochii nostri, si cu cat avem o mai mare credinta cu atat mai putin ne inaltam pe noi in proprii nostri ochi. Credinta sutasului este cu atat mai admirabila cu cat nu vine din partea unui iudeu, ci a unui neevreu.
"Ci spune cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. Caci si eu sunt om pus sub stapanire, avand sub mine ostasi, si zic acestuia: Du-te, si se duce, si altuia: Vino, si vine, si slugii mele: Fa aceasta, si face."
Centurionul era familiarizat cu ierarhia (militara/lumeasca), si recunoscandu-l pe Iisus ca fiind mai presus de el (spiritual), considera ca simplul cuvant al Mantuitorului era de ajuns pentru ca natura sau lumea materiala sa i se supuna.
"Auzind, Iisus s-a minunat si a zis celor ce veneau dupa El: Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta."
Mirarea lui Iisus nu ar trebui sa ne surprinda avand in vedere ca EL era si actiona in trup omenesc. Cei care sunt tentati ca Iisus poate darui credinta trebuie sa ia aminte la acest aspect. Daca El i-ar fi dat centurionului credinta, nu ar fi fost surprins ca acesta o avea in asa mare masura. Credinta nu este un dar miraculos, ci un simtamant nascut si cultivat de noi insine.
"Si zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in imparatia cerurilor."
In acest pasaj, Iisus preveste convertirea neevreilor la credinta, inspirat fiind de atasamenul spiritual al sutasului (un neevreu).
"Iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara."
Aceasta este o referire la iudei, carora le apartinea imparatia prin descendenta ereditara (Vezi "Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel, 9:4). Ei urmau sa planga si sa scrasneasca din dinti. Iudeii obisnuiau sa vorbeasca despre despre desfatarile din imparatia mesianica ca despre un pranz alaturi de Dumnezeu (Luca 14:15). Petrecerile de nunta si alte mari sarbatori ale iudeilor aveau loc de obicei spre seara, INLAUNTRUL caselor lor, unde se bucurau de lumina si antren, AFARA fiind intunericul si dezamagirea, lacrimile si un amar autorepros (Matei 25:10-13). Cei dispretuiti urmau sa fie adusi la masa ospatului, in timp ce oaspetii de multa vreme invitati la masa Domnului aveau sa fie indepartati de acolo (Matei 21:43). Iadul inseamna absenta luminii spirituale, indepartarea de tovarasia celor mantuiti.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Pilda Samarinencii | Duminica Samarinencii
Pilda fiului ratacitor | Duminica fiului ratacitor
Pilda vindecarii orbului din nastere | Duminica vindecarii orbului din nastere
In Evanghelia dupa Matei, Pilda vindecarii slugii sutasului este povestita astfel:
 |
| Iisus vindeca sluga sutasului, de Sebastiano Ricci |
In Evanghelia dupa Luca, Pilda vindecarii slugii sutasului dovedeste o si mai mare modestie si convingere in harul lui Iisus, centurionul nemaivenind el insusi in intampinarea Domnului:
"Si dupa ce a sfarsit toate aceste cuvinte ale Sale in auzul poporului, a intrat in Capernaum. Iar sluga unui sutas, care era la el in cinste, fiind bolnava era sa moara. Si auzind despre Iisus, a trimis la El batrani ai iudeilor, rugandu-l sa vina si sa vindece pe sluga lui. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat staruitor, zicand: Vrednic este sa-i faci lui aceasta, Caci iubeste neamul nostru Si el ne-a zidit sinagoga. Iar Iisus mergea cu ei. Si nefiind El acum departe de casa, a trimis la El prieteni, zicandu-I: Doamne, nu Te osteni, ca nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperamantul meu. De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic sa vin la Tine. Ci spune cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. Caci si eu sunt om pus sub stapanire, avand sub mine ostasi, si zic acestuia: Du-te, si se duce, si altuia: Vino, si vine, si slugii mele: Fa aceasta, si face. Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el si, intorcandu-se, a zis multimii care venea dupa El: Zic voua ca nici in Israel n-am aflat atata credinta; Si intorcandu-se cei trimisi acasa, au gasit sluga sanatoasa."
Potrivit DEX, avem urmatoarea definitie: "SUTÁȘ, șutași, s. m. 1. (în Antichitate, mai ales la romani) Comandant peste o sută de ostași; centurion. 2. (în sec. XVII, în Țara Românească) Membru al unei bresle fiscale care plătea, singur sau împreună cu alții, o dare anuală de o sută de galbeni." Desigur, in cazul nostru este valabila cea dintai varianta.
Iata si o sumara interpretare a Pilda vindecarii slugii sutasului pornind de la cele doua texte:
"Caci iubeste neamul nostru Si el ne-a zidit sinagoga."
Sutasul / centurionul credea desigur in Iisus si il proslavea dar, influentat probabil de profesia sa, nu ajunsese un prozelit facandu-si circumcizie si conformandu-se intru totul legii mozaice. Ruinele de la Capernaum cuprind o sinagoga, o constructie frumoasa, cladita probabil in vremea Irozilor.
"Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea."
Aceste cuvinte sunt esentiale in Pilda vindecarii slugii sutasului. Centurionul era constient ca evreii erau opriti prin lege sa intre in casele neevreilor pentru a nu-si pangari sfintenia, asa ca incerca sa nu-l aduca pe Iisus intr-o situatie jenanta. Indiferent ce anume credea despre acest obicei practicat de farisei, el ii atribuia lui Iisus o atat de mare sfintenie incat accepta fara cracnire respectiva lege. In acelasi timp, uriasa sa credinta in Mantuitor il determina sa gandeasca ca Acesta isi putea arata PUTEREA fara a a fi nevoie de PREZENTA Sa (fizica), ci numai prin CUVANTUL Sau. In acest fel, centurionul dovedea ca il aseza pe IIsus cu mult mai presus de el insusi. Cu cat avem mai putina credinta, cu atat mai putin il inaltam pe Iisus in ochii nostri, si cu cat avem o mai mare credinta cu atat mai putin ne inaltam pe noi in proprii nostri ochi. Credinta sutasului este cu atat mai admirabila cu cat nu vine din partea unui iudeu, ci a unui neevreu.
"Ci spune cu cuvantul si se va vindeca sluga mea. Caci si eu sunt om pus sub stapanire, avand sub mine ostasi, si zic acestuia: Du-te, si se duce, si altuia: Vino, si vine, si slugii mele: Fa aceasta, si face."
Centurionul era familiarizat cu ierarhia (militara/lumeasca), si recunoscandu-l pe Iisus ca fiind mai presus de el (spiritual), considera ca simplul cuvant al Mantuitorului era de ajuns pentru ca natura sau lumea materiala sa i se supuna.
"Auzind, Iisus s-a minunat si a zis celor ce veneau dupa El: Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta."
Mirarea lui Iisus nu ar trebui sa ne surprinda avand in vedere ca EL era si actiona in trup omenesc. Cei care sunt tentati ca Iisus poate darui credinta trebuie sa ia aminte la acest aspect. Daca El i-ar fi dat centurionului credinta, nu ar fi fost surprins ca acesta o avea in asa mare masura. Credinta nu este un dar miraculos, ci un simtamant nascut si cultivat de noi insine.
"Si zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in imparatia cerurilor."
In acest pasaj, Iisus preveste convertirea neevreilor la credinta, inspirat fiind de atasamenul spiritual al sutasului (un neevreu).
"Iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara."
Aceasta este o referire la iudei, carora le apartinea imparatia prin descendenta ereditara (Vezi "Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel, 9:4). Ei urmau sa planga si sa scrasneasca din dinti. Iudeii obisnuiau sa vorbeasca despre despre desfatarile din imparatia mesianica ca despre un pranz alaturi de Dumnezeu (Luca 14:15). Petrecerile de nunta si alte mari sarbatori ale iudeilor aveau loc de obicei spre seara, INLAUNTRUL caselor lor, unde se bucurau de lumina si antren, AFARA fiind intunericul si dezamagirea, lacrimile si un amar autorepros (Matei 25:10-13). Cei dispretuiti urmau sa fie adusi la masa ospatului, in timp ce oaspetii de multa vreme invitati la masa Domnului aveau sa fie indepartati de acolo (Matei 21:43). Iadul inseamna absenta luminii spirituale, indepartarea de tovarasia celor mantuiti.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Pilda Samarinencii | Duminica Samarinencii
Pilda fiului ratacitor | Duminica fiului ratacitor
Pilda vindecarii orbului din nastere | Duminica vindecarii orbului din nastere
Pilda vindecarii slugii sutasului | Duminica vindecarii slugii sutasului
Reviewed by Diana Popescu
on
iulie 06, 2014
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
iulie 06, 2014
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu