Mitul Andromedei si constelatia Andromeda

Povestea Andromedei si a lui Perseus este unul din cele mai cunoscute si mai impresionate mituri grecesti, fiind totodata, potrivit unora, la originea legendei luptei Sfantului Gheorghe cu balaurul. Nu intamplator, ambele personaje ale acestui mit au fost imortalizate pe bolta cereasca sub forma unor constelatii.

Mitul Andromedei

Andromeda, mit si constelatie

Frumoasa Andromeda era fiica slabului rege Cepheus al Etiopiei si al vanitoasei regine Cassiopeia. Nenorocirea ei a inceput in ziua in care mama sa a ridicat-o in slavi, pretinzand ca era mai frumoasa chiar si decat nereidele, nimfe ale marii vestite pentru farmecul lor. Nereidele s-a simtit jignite si si-au spus ca vanitatea reginei Cassiopeia ajunsese prea departe, asa ca i-au cerut lui Poseidon, zeul marii si frate al lui Zeus, sa ii dea o lectia. Poseidon l-a trimis pe Cetus, un urias monstru marin sa faca ravagii pe coastele regatului lui Cepheus. Innegurat de pagubele produse si impins de la spate de supusii sai care ii careau sa faca ceva pentru a pune capat prapadului, Cepheus a apelat la Oracolul lui Apollo (intr- alta varianta a mitului, Oracolul lui Ammon din oaza Siwah a desertului de vest al Egiptului) pentru a gasi indrumare. I s-a spus ca singura cale de a linisti monstrul era i-o ofere drept ofranda pe fiica sa virgina.

In acest fel, nevinovata Andromeda a ajuns sa fie dezbracata si inlantuita pe o stanca din mare pentru a ispasi pacatele mamei sale, care o privea de pe tarm cuprinsa de remuscari. Se zice ca locul acestei scene a fost coasta mediteraneana de la Jaffa, orasul Tel-Avis de astazi. In timp ce Andromeda, cu fata albita de spaima si plangandu-si amarnic soarta,  era maturata de valuri, s-a intamplat sa treaca pe acolo eroul Perseus, dupa ce tocmai o decapitase pe Medusa. Inima lui a fost induiosata la vederea frumoasei fete ajunse la impas. Poetul Ovidiu povesteste in opera sa "Metamorfozele" ca, la inceput, Perseus a confundat-o pe Andromeda cu o statuie din marmura. Numai vantul ce ii flutura prin par si lacrimile calde de pe obrazul ei aratau ca era, totusi, o fiinta umana. Perseus a intrebat-o care ii este numele si de ce fusese inlantuita acolo. Timida, cu un caracter diferit de cel al mamei sale, Andromeda nu dat initial nici un raspuns. Cu toate ca o astepta o moarte groaznica intre falcile monstrului, si-ar fi ascuns rusinata fata in palme daca bratele nu i-ar fi fost prinse de stanca.

Perseus a insistat cu intrebarile sale si, in cele din urma, temandu-se ca tacerea ei va fi interpretata drept o dovada de vinovatie, fata i-a spus erolui povestea sa dar, la un moment dat, a inceput sa strige, plina de teroare, intrucat zarise monstrul care isi facea drum, cu rapiditate, prin valurile inspumate, catre ea.

Sub pavaza invizibilitatii conferite de casca lui Hades, Perseus s-a repezit spre ape, a ucis monstrul cu sabia sa de diamant si a eliberat-o pe fata inlacrimata in aplauzele celor care urmarisera totul, cerand-o apoi de nevasta. Eroul s-a casatorit cu Andromeda in ciuda faptului ca ea fusese promisa drept soata unchiului ei, Phineus. La nunta, a avut loc o cearta intre cei doi rivali, iar Phineus a fost transformat intr-o stanca la vederea capului Medusei.

Andromeda si-au urmat sotul, mai intai spre insula sa natala, Serifos, unde si-a salvat mama, Danae, si apoi la Tiryns, in Argos. Cei doi au avut sapte fii: Perses (stramosul persanilor), Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon, si Cynurus, si doua fiice, Autochthe si Gorgophone (mama lui Tyndareus, regele Spartei).

Se spune ca dupa moartea Andromedei, zeita Athena a asezat-o printre stele din cerul de nord, sub forma unei constelatii amplasate intre cea a lui Perseus si cea a Cassiopeiei. In acelasi timp, numai constelatia Pestilor/Pisces o desparte de cea a lui Cetus, monstrul marin din mit care a fost cat pe ce sa o sfartece.

Stelele din Constelatia Andromeda

Formatiunea stelara Andromeda este cunoscuta si sub numele de "Mulier Catenata"("femeia inlantuita") in latina, "al-Mar'at al Musalsalah" in araba, Persea ("sotia lui Perseu") sau Cepheis ("fiica lui Cepheus").

Hartile ceresti o reprezinta pe Andromeda cu mainile prinse in lanturi la nordul ecuatorului ceresc. Aceasta constelatie este vizibila mai ales in perioada de toamna in emisfera nordica. Capul eroinei din mitul grecesc este marcat de steaua cea mai stralucitoare, Alfa Andromedae, impartasita la origine cu constelatia vecina, Pegasus. De fapt, in lucrarea "Almagest" a lui Ptolemeu, aceasta stea era considerata a apartine nu de Andromeda, ci de Pegasus in care constitue buricul calului. Ea este in prezent atribuita exclusiv constelatiei Andromeda, dar reminiscente ale identitatii sale duble sunt pastrate in doua alte nume ale ei, Alperatz si Sirrah, provenind din cuvintele arabe al-faras, insemnand "cal" si "surrat," cu semnificatia de "buric."

Talia Andromedei este configurata de steaua dublu colorata Beta Andromedae, numita si Mirach, o denumire derivata din arabescul "al-mi'zar, cu intelesul de "cingatoare" sau "imbracaminte a salelor." Ptolemeu o descria drept "cea mai sudica dintre cele trei stele ale cingatoarei." Piciorul stang al fiicei lui Cepheus este corespunzator stelei Gamma Andromedae, al carei nume apare si sub formele Almach, Almaak ori Alamak, din cuvantul arab "al-anaq" ce desemneaza linxul de desert pe care vechii arabi il intrezareau in aceasta zona cereasca. Steaua pe care Ptolemeu o situa la piciorul drept al Andromedei este in prezent in interiorul constelatiei Perseus, fiind cunoscuta sub numele de Phi Persei. Beta Andromedae este un gigant rosu, o culoare ce poate fi observata cu ochiul liber.

Cel mai spectaculos obiect ceresc din constelatie este marea galaxie in spirala M31 (galaxia Andromeda), pozitionata pe soldul stang al personajului din mitul grecesc, o galaxie vizibila cu ochiul liber in noptile senine ca o ceata stelara alungita. M31 este un vartej de stele asemanator Caii Lactee. La o distanta de circa 2,5 milioane de ani lumina, galaxia Andromeda este cel mai indepartat obiect cosmic vizibil cu ochiul liber. Descoperirea acesteia este atribuita atronomului arab al-Sufi, care a mentionat-o pentru intaia oara in a sa "Carte a stelelor fixe."

Surse: Wikipedia - Andromeda (mythology), Ian Ridpath's Star Tales, Wikipedia - Andromeda (constellation)


Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Mitul lui Narcis si Echo | Legende antice ale dragostei

Perseidele si superstitiile despre stele cazatoare

Mitul lui Cupidon si Psyche - Legende antice ale dragostei