Unui ziarist de la Adevarul | De ce sa-i ceri scuze lui Eminescu?
"Eminescu şi opera p... (nota Dianei: refuz sa public acest cuvant).
Obsedat de femei, geniul din Botoşani îşi refula cele mai bolnave dorinţe în poezii deocheate, iubea carnal crancen", scrie un ziarist de la Adevarul, de parca acum ar fi aflat secretul conceperii sale.
Daca l-as parafraza pe Nichita Stanescu, as spune asa: atunci cand vorbesti despre viata intima a lui Eminescu este ca si cand ai vorbi despre viata intima a tatalui tau!
Cum de indraznesti, ma, sa judeci moralitatea lui Eminescu, sa scoti din context cuvintele lui Constantin Noica si practic sa terfelesti, sa defaimezi, intreaga poezie romana?
Caci, practic, asta faci, in articolul tau, care este o mizerie si prin care dai apa la moara pustanilor de la scoala sa trateze intreaga poezie romana, cu Eminescu in frunte, ca pe un gunoi!!
Si asa nu citesc mai nimic!
Nu vezi ce perle scot la simulari?!?
Te provoc sa scrii un poem, un eseu, despre iubire, natura, femeia iubita sau despre propria mama, daca esti in stare! Un comentariu, o argumentare la apartenenta unui anumit gen literar, care vrei tu, a oricarei opere literare, ceva, cat de mic, cat de nimic..!
Cat despre poezia deocheata, cum o numesti tu, a lui Eminescu, ea face parte dintr-o categorie aparte a literaturii universale care se numeste poezie erotica.
Daca nu stiai, primele poeme erotice, pastrate de-a lungul timpului au aparut in Antichitate, iar erotismul, ca arta, tot atunci a inceput sa existe!
Sappho, Ovidiu, Shakespeare sunt doar cativa dintre precursorii modernismului, iar pe ei nimeni nu i-a incriminat si defaimat, vreodata, asa cum ai indraznit, tu!
Erotismul a existat si va exista mereu in toate ramurile artistice: pictura, sculptura, literatura si nu trebuie sa il confunzi!
Viata intima a lui Eminescu, moralitatea domniei sale, nu-ti apartin! Nu ai dreptul sa le judeci si aceasta nu poate stirbi valoarea poemelor domniei sale.
Mai bine, pune mana si citeste Calinescu sau Manolescu! Sau, de ce nu, Platon?
Imi pare rau pentru tine, daca reduci poezia lui Eminescu la o erotica desucheata, iar pe omul Eminescu la un om sterp de nobila sa creativitate, precum pari sa fii tu.
Cat despre poftele carnale ale acestuia, nu-mi amintesc sa fi citit ca vreo domnisoara a epocii sa se fi plans ca ar fi fost agresata sau umilita.
Daca as fi avocatul lui Eminescu, te-as da in judecata pentru violarea intimitatii si defaimare!
Nu sunt pudibonda, dupa cum ai vazut, insa, atunci cand tu te erijezi in literat, trebuie sa-ti asumi afirmatiile.
Sterge, ma, articolul, apuca-te de citit si cere-ti scuze, macar in gand, in gand, Poetului!
Nota: Termenul P pe care refuz sa-l public si sa-l asociez cu creatia eminesciana inseamna, conform lui Dex: reprezentare obscenă a sexualității umane, cu tendința de a corupe indivizii și având efecte dăunătoare asupra moralității în societate. P. nu trebuie confundată cu arta erotică; în p. esențială este obscenitatea, iar anumite părți ale comunității, îndeosebi femeile și copiii, sunt puse într-o lumină degradantă și umilitoare.
Avocatul poetilor,
@diane.ro
Obsedat de femei, geniul din Botoşani îşi refula cele mai bolnave dorinţe în poezii deocheate, iubea carnal crancen", scrie un ziarist de la Adevarul, de parca acum ar fi aflat secretul conceperii sale.
Daca l-as parafraza pe Nichita Stanescu, as spune asa: atunci cand vorbesti despre viata intima a lui Eminescu este ca si cand ai vorbi despre viata intima a tatalui tau!
Cum de indraznesti, ma, sa judeci moralitatea lui Eminescu, sa scoti din context cuvintele lui Constantin Noica si practic sa terfelesti, sa defaimezi, intreaga poezie romana?
Caci, practic, asta faci, in articolul tau, care este o mizerie si prin care dai apa la moara pustanilor de la scoala sa trateze intreaga poezie romana, cu Eminescu in frunte, ca pe un gunoi!!
Si asa nu citesc mai nimic!
Nu vezi ce perle scot la simulari?!?
Te provoc sa scrii un poem, un eseu, despre iubire, natura, femeia iubita sau despre propria mama, daca esti in stare! Un comentariu, o argumentare la apartenenta unui anumit gen literar, care vrei tu, a oricarei opere literare, ceva, cat de mic, cat de nimic..!
Cat despre poezia deocheata, cum o numesti tu, a lui Eminescu, ea face parte dintr-o categorie aparte a literaturii universale care se numeste poezie erotica.
Daca nu stiai, primele poeme erotice, pastrate de-a lungul timpului au aparut in Antichitate, iar erotismul, ca arta, tot atunci a inceput sa existe!
Sappho, Ovidiu, Shakespeare sunt doar cativa dintre precursorii modernismului, iar pe ei nimeni nu i-a incriminat si defaimat, vreodata, asa cum ai indraznit, tu!
Erotismul a existat si va exista mereu in toate ramurile artistice: pictura, sculptura, literatura si nu trebuie sa il confunzi!
Viata intima a lui Eminescu, moralitatea domniei sale, nu-ti apartin! Nu ai dreptul sa le judeci si aceasta nu poate stirbi valoarea poemelor domniei sale.
Mai bine, pune mana si citeste Calinescu sau Manolescu! Sau, de ce nu, Platon?
Imi pare rau pentru tine, daca reduci poezia lui Eminescu la o erotica desucheata, iar pe omul Eminescu la un om sterp de nobila sa creativitate, precum pari sa fii tu.
Cat despre poftele carnale ale acestuia, nu-mi amintesc sa fi citit ca vreo domnisoara a epocii sa se fi plans ca ar fi fost agresata sau umilita.
Daca as fi avocatul lui Eminescu, te-as da in judecata pentru violarea intimitatii si defaimare!
Nu sunt pudibonda, dupa cum ai vazut, insa, atunci cand tu te erijezi in literat, trebuie sa-ti asumi afirmatiile.
Sterge, ma, articolul, apuca-te de citit si cere-ti scuze, macar in gand, in gand, Poetului!
Nota: Termenul P pe care refuz sa-l public si sa-l asociez cu creatia eminesciana inseamna, conform lui Dex: reprezentare obscenă a sexualității umane, cu tendința de a corupe indivizii și având efecte dăunătoare asupra moralității în societate. P. nu trebuie confundată cu arta erotică; în p. esențială este obscenitatea, iar anumite părți ale comunității, îndeosebi femeile și copiii, sunt puse într-o lumină degradantă și umilitoare.
Avocatul poetilor,
@diane.ro
Unui ziarist de la Adevarul | De ce sa-i ceri scuze lui Eminescu?
Reviewed by Diana Popescu
on
martie 04, 2015
Rating:
Avem un doua articole la extreme:unul defãimãtor-cel din adevarul(si aici nu ma surprinde nimic deoarece la asta se reduce,in mare parte,jurnalismul scris si nu numai;Adevarul nu mai e adevar demult,e un var de-al lui CanCan.
RăspundețiȘtergereJurnalismul pe intelesul tuturor(ma refer la majoritatea ziarelor): se ia un anonim si I se da atata importanta si atentie pana devine,cica,vedeta(e plin online-ul de vi ai pi uri)
Varianta doi de jurnalism:se ia una persoana cunoscuta de toata lumea prin ceea ce a realizat si oferit lumii,prin munca si daruirea sa si se terfeleste pana nu-l mai spala nici Siretul nici Dunarea.
In concluzie nu ma mira nimic.Decat un articol plin de indignare(care e tot pe vibratii joase),mai bine scriai un articol in care prezentai partea luminoasa a poetului,care exista din plin si care,slava Domnului are multi iubitori si adepti.
Asa cum maica Tereza a afirmat ca nu participa niciodata la miscari anti-razboi ci doar la miscari pentru pace...
Pe undeva ai dreptate Eva, insa Eminescu este un subiect mult prea amplu si maret in acelasi timp, iar eu una doar am rabufnit in fata trivialitatii si tonului din acel articol.
ȘtergerePentru cei care vor sa stie cine a fost Eminescu recomand: Vianu, Calinescu, Manolescu.Pentru galatenii mei, o vizita la domnul profesor Virgil Tiganus ar fi insolita pentru ei.
Multumesc, pentru feedback!