Efectul Google | Internetul ne prosteste sau ne face mai destepti?
Efectul motorului de cautare Google asupra mintilor noastre este departe de a fi inteles pe de-a intregul. Daca partizanii internetului sustin cu incapatanare ca acesta ne face mai destepti, inamicii Web-ului se inversuneaza sa ne repete ca nu face decat sa ne prosteasca. Asa cum se intampla de obicei, adevarul este pe undeva pe la mijloc...
Un inginer care a absolvit cursurile universitare inainte de anii 90 imi povestea odata despre un eminent profesor din studentie care atragea atentia invataceilor sai ca, in facultate, nu isi insusesc (tocesc) neaparat o lunga serie de informatii, cat invata cum si unde sa caute ceea ce le va fi necesar de-a lungul carierei lor.
In prezent, gratie internetului, avem informatiile la degetul mic, iar cautarea lor ne ia cateva secunde. Multi dintre noi ne-am obisnuit sa cautam chiar si cea mai mica farama de informatie pe net, de la un lucru banal, precum o reteta sau previziunile meteo, pana la un referat literar si complexe date stiintifice. Studentii si elevii sunt tot mai rar intalniti in biblioteci, preferand sa apeleze mai curand la internet. Dependenta lor de motoarele de cautare a condus la aparitia termenului de "generatia Google," o generatie cuprinzandu-i pe cei nascuti dupa anul 1993, care a crescut in epoca Web-ului si a popularelor sale motoare de cautare, si care tind sa-si focalizeze viata intr-o crescanda masura pe lumea virtuala, prin email-uri, comunicare pe "messenger," chat-uri, jocuri, retele de socializare si cautarea/studiul online.
Atat "nativii digitali," cat si oameni din alte categorii de varsta sunt supusi efectului Google, care nu ii face isi piarda mintile, nu le distruge memoria, ci ii transforma modul de functionare.
Efectul Google reprezinta tendinta de a uita informatiile care pot fi gasite cu usurinta online prin folosirea motoarelor de cautare de pe internet, precum Google. Oamenii sunt astfel inclinati sa nu isi mai aminteasca detalii despre care cred ca le sunt accesibile online. Cercetatorii sunt de parere ca acest lucru nu ne scade abilitatea de a invata (si) informatii offline, in "stravechiul" stil dinainte de ivirea Web-ului.
Efectul Google a fost descris si analizat intr-un studiu initiat de Betsy Spparow (Universitatea Columbia), Jenny Liu (Universitatea Wisconsin) si Daniel M. Wegner (Universitatea Harvard). Cercetarea a constat din patru experimente la care au luat parte studentii de la Columbia si Harvard.
In prima parte a studiului, subiectii au trebuit sa raspunda unor intrebari despre lucruri in general mai putin cunoscute. Apoi, au utilizat un program software in care li se cerea sa mentioneze cat de repede puteau ce culoare (rosu sau albastru) aveau mai multe cuvinte. Unele cuvinte, precum Google sau Yahoo, erau asociate cu motoarele de cautare. S-a constatat ca timpul de reactie pentru cuvinte legate de motoarele de cautare a fost mai rapid decat pentru altele. Acest fapt a indicat ca participantii s-au gandit involuntar la motoarele de cautare atunci cand au fost pusi sa caute informatii.
In al doilea experiment, subiectii au citit texte asociate cu intrebarile despre lucrurile mai putin cunoscute, pe care au fost pusi sa le memoreze si li s-a spus care dintre acestea putea fi mai tarziu disponibile pentru a le revedea si care urmau sa fie indisponibile. Cele din urma au fost retinute mai bine, acest lucru conducandu-i pe cercetatori la concluzia ca memoria noastra este adaptata la cautarea informatiilor de pe internet.
In a treia faza, subiectii au trebuit sa scrie pe un calculator detalii ale raspunsurilor la intrebarile care li se pusesera anterior. Dupa o treime din raspunsuri, calculatorul specifica "Datele dvs. au fost salvate," dupa o alta treime, "Datele introduse au fost salvate in fisierul "Fapte, date, info, nume, articole si puncte,"' iar dupa inca o alta treime, "Datele introduse de dvs. au fost sterse." Participantii au fost lasati sa creada ca vor putea sa foloseasca informatiile pretinse a fi salvate in cadrul unui test. Concluziile studiului au aratat ca subiectii isi aminteau mai bine informatiile din cea de-a treia categorie.
In partea finala, au fost facuti sa creada ca raspunsurile vor fi stocate in fisierele calculatorului. Ei si-au amintit intr-o mai mare masura numele fisierelor decat continutul acestora.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Google: O noua metoda de a face bani din site/blog | Google Consumer Surveys
Google Earth Pro a devenit gratuit! | Liber la calatoriile virtuale
Efectul Dorian Gray: Totul este scris pe faţa ta!?
 |
| Efectul Google |
In prezent, gratie internetului, avem informatiile la degetul mic, iar cautarea lor ne ia cateva secunde. Multi dintre noi ne-am obisnuit sa cautam chiar si cea mai mica farama de informatie pe net, de la un lucru banal, precum o reteta sau previziunile meteo, pana la un referat literar si complexe date stiintifice. Studentii si elevii sunt tot mai rar intalniti in biblioteci, preferand sa apeleze mai curand la internet. Dependenta lor de motoarele de cautare a condus la aparitia termenului de "generatia Google," o generatie cuprinzandu-i pe cei nascuti dupa anul 1993, care a crescut in epoca Web-ului si a popularelor sale motoare de cautare, si care tind sa-si focalizeze viata intr-o crescanda masura pe lumea virtuala, prin email-uri, comunicare pe "messenger," chat-uri, jocuri, retele de socializare si cautarea/studiul online.
Atat "nativii digitali," cat si oameni din alte categorii de varsta sunt supusi efectului Google, care nu ii face isi piarda mintile, nu le distruge memoria, ci ii transforma modul de functionare.
Efectul Google reprezinta tendinta de a uita informatiile care pot fi gasite cu usurinta online prin folosirea motoarelor de cautare de pe internet, precum Google. Oamenii sunt astfel inclinati sa nu isi mai aminteasca detalii despre care cred ca le sunt accesibile online. Cercetatorii sunt de parere ca acest lucru nu ne scade abilitatea de a invata (si) informatii offline, in "stravechiul" stil dinainte de ivirea Web-ului.
Efectul Google a fost descris si analizat intr-un studiu initiat de Betsy Spparow (Universitatea Columbia), Jenny Liu (Universitatea Wisconsin) si Daniel M. Wegner (Universitatea Harvard). Cercetarea a constat din patru experimente la care au luat parte studentii de la Columbia si Harvard.
In prima parte a studiului, subiectii au trebuit sa raspunda unor intrebari despre lucruri in general mai putin cunoscute. Apoi, au utilizat un program software in care li se cerea sa mentioneze cat de repede puteau ce culoare (rosu sau albastru) aveau mai multe cuvinte. Unele cuvinte, precum Google sau Yahoo, erau asociate cu motoarele de cautare. S-a constatat ca timpul de reactie pentru cuvinte legate de motoarele de cautare a fost mai rapid decat pentru altele. Acest fapt a indicat ca participantii s-au gandit involuntar la motoarele de cautare atunci cand au fost pusi sa caute informatii.
In al doilea experiment, subiectii au citit texte asociate cu intrebarile despre lucrurile mai putin cunoscute, pe care au fost pusi sa le memoreze si li s-a spus care dintre acestea putea fi mai tarziu disponibile pentru a le revedea si care urmau sa fie indisponibile. Cele din urma au fost retinute mai bine, acest lucru conducandu-i pe cercetatori la concluzia ca memoria noastra este adaptata la cautarea informatiilor de pe internet.
In a treia faza, subiectii au trebuit sa scrie pe un calculator detalii ale raspunsurilor la intrebarile care li se pusesera anterior. Dupa o treime din raspunsuri, calculatorul specifica "Datele dvs. au fost salvate," dupa o alta treime, "Datele introduse au fost salvate in fisierul "Fapte, date, info, nume, articole si puncte,"' iar dupa inca o alta treime, "Datele introduse de dvs. au fost sterse." Participantii au fost lasati sa creada ca vor putea sa foloseasca informatiile pretinse a fi salvate in cadrul unui test. Concluziile studiului au aratat ca subiectii isi aminteau mai bine informatiile din cea de-a treia categorie.
In partea finala, au fost facuti sa creada ca raspunsurile vor fi stocate in fisierele calculatorului. Ei si-au amintit intr-o mai mare masura numele fisierelor decat continutul acestora.
Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:
Google: O noua metoda de a face bani din site/blog | Google Consumer Surveys
Google Earth Pro a devenit gratuit! | Liber la calatoriile virtuale
Efectul Dorian Gray: Totul este scris pe faţa ta!?
Efectul Google | Internetul ne prosteste sau ne face mai destepti?
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 01, 2015
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 01, 2015
Rating:
Postări
Inteligenta e nativa... Cine s-a nascut destept nu poate fi prostit de nimeni. :)
RăspundețiȘtergereVrei sa spui cu fraza de mai sus ca esti.....destept?Mai gandeste te la asta...mediteaza la prostia debitata,in legatura cu scurta filozofie si poate ar fi mai bine sa ti reformulezi-gandirea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Nu de alta dar fiind,,desteptaciunea,,number one,nu poate fi,,prostita,,de nimeni!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1
RăspundețiȘtergere