Joia Mare | A patra zi din Săptămâna Patimilor
Joia Mare din Saptamana PatimilorSaptămâna Mare, se mai numește Joia Nepomenită, Joia Necurată, Joia Rea; Joia Verde sau Joia Neagra.
În această zi, se deschid raiul și iadul, morții se întorc la casele lor, în așteptarea pomenilor de Paște și este oprit cu desăvârșire a se munci, sub amenințarea unor groaznice pedepse.
Este o zi rezervată pentru vopsirea ouălor și darea de pomeni, constand din mâncare fiartă de fasole, mazăre, varză sau orez cu prune.
În nici un caz, astăzi, să nu speli rufe, să coși sau să începi vreo treabă importantă, căci nu va avea spor.
Trebuie să mai știi, că de astăzi, urzicile nu mai sunt bune de mâncat.
Mai multe despre acest subiect poti gasi aici: Joia Mare din Postul Paștelui în superstiții și tradiții românești
Ce a făcut Iisus, în Joia Mare?
Este joi, în noaptea dinaintea răstignirii Lui Iisus.
Seara a fost marcată de cele trei ultime învățături ale Mântuitorului, prima fiind, poate, șocantă din cauza spălării picioarelor ucenicilor de către Iisus (Ioan 13: 3-20), cea de-a doua, fiind notabilă prin evenimentul cinei cea de taină (Matei 26:20-30, Marcu 14:17-26, Luca 22:14-20) și a treia, crucială, prin plecarea lui Iuda (Ioan 13:30).
Iisus și cei 11 ucenici rămași merg în grădina Ghetsimani (Ioan 18:1, Marcur 14:32).
Aici, Iisus rostește cea mai măreață rugăciune din lume.
Miza este incomensurabilă, implicând cinstirea harului Lui Dumnezeu și mântuirea omenirii.
Succesul misiunii Lui Iisus pe pământ depinde de rugăciunea Sa și de răspunsul care I se dă. El se roagă cu venerașie și primește un semn de la Dumnezeu.
În Evrei 5:7, se spune: "în zilele vieţii Sale pământeşti, aducând rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte, şi fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui..."
În ce fel poate fi asociat acest pasaj cu rugăciunile din grădina Ghetsimani?
Strigăte mari și lacrimi, în grădina Ghetsimani
Poate că, nimic din viața Lui Iisus nu se poate compara cu rugăciunile Sale, din grădina Ghetsimani. Ale lui Iisus "rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi" corespund din punct de vedere emoțional cu descrierea Mântuitorului, în grădina Ghetsimani din Luca 22:44 : "A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ." "Rugăciunile şi cererile cu strigăte mari şi cu lacrimi" înfățișează, de fapt, agonia, chinul ca de moarte al Lui Iisus.
Ce cuprindeau acele "rugăciuni şi cereri cu strigăte mari" din Evrei 5:7? Dacă presupunem că, acestea se refereau la "depărtează de la Mine paharul acesta!" (Marcu 14:36), ar putea însemna că Iisus a fost "ascultat, din pricina evlaviei Lui,"și a primit răspuns de la Dumnezeu.
Paharul său nu a fost, însă, îndepărtat. A suferit crunt, apoi, din cauza durerilor trupești și a mâniei divine. Așadar, în ce sens, Iisus a fost "ascultat, din pricina evlaviei Lui"?
Prima rugăciune a lui Iisus și ajutorul îngerului
Atât Matei, cât și Marcu, istorisesc că Iisus s-a rugat de trei ori, de fiecare data întorcându-se la adormiții Petru, Iacob si Ioan. Luca, pe de altă parte, oferă o singură descriere sumară a rugăciunilor Lui Iisus și include un detaliu care sugerează un răspuns la întrebarea de mai sus.
Acest "detaliu" se referă la îngerul care I se arată Lui Iisus.
Potrivit lui Luca, Iisus se retrage din mijlocul ucenicilor, la o distanță de o aruncătură de piatră, îngenunchează și se roagă, zicând: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta."
În acel moment, apare lângă El un înger din ceruri, care îl întărește. Apoi, "A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ" (Luca 22:44).
Înainte ca îngerul să vină și să-L " întărească," Iisus se rugase ca să îi fie îndepărtat acel pahar de la El (Luca 22:42). După aceea, sosește îngerul, pentru a-L întări.
Să-L întărescă pentru ce anume?
Îngerul aduce, de fapt, mesajul Lui Dumnezeu, că nu este altă cale, dar că Tatăl Îl va ajuta. Mesajul ar fi putut suna cam așa: " Nu întoarce spatele misiunii Tale în ciuda îngrozitorului viitor care se întrevede. Te voi ajuta. Ți-am trimis îngerul Meu, pentru a te întări."
Ce a cuprins rugăciunea care a urmat întălnirii cu îngerul? Luca 22:44 spune: ""A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte."
Asta înseamnă că a continuat să se roage "depărtează de la Mine paharul acesta!" cu și mai multa fervoare? Acest lucru era, însă, sub demnitatea Lui Iisus.
Ce a rostit atunci în rugăciune? Și era aceasta o rugăciune diferită, de ceea ce se spune în Evrei, a fost "ascultat, din pricina evlaviei Lui"?
A doua rugăciune a lui Iisus
Conform lui Matei, atunci când Iisus se duce a doua oară pentru a se ruga, El o face prin alte cuvinte decât întâia dată.
Cu cel dintâi prilej, a zis: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine!"
Cu cel de-al doilea, El rostește: "Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!" (Matei 26:42).
Nu putem oare presupune că îngerul care a venit la Iisus în timpul celei dintâi rugăciuni L-a lămurit că nu era posibil ca acel pahar să fie îndepartat de la El și că Dumnezeu Il va ajuta să Il bea?
Probabil, din această pricină, în cea de-a doua rugăciune, Iisus nu mai cere să fie îndepărtat paharul, spunând, în schimb, că voința Lui Dumnezeu trebuie îndeplinită, având în vedere că, paharul "nu se poate să se îndepărteze" de la El. "Dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!"
Atunci când Marcu vorbește despre cea de-a doua rugăciune a lui Iisus, "S-a dus iarăşi şi S-a rugat, zicând aceleaşi cuvinte," (Marcu 14:39) nu intră în contradicție cu cele de mai sus întrucât aceleași vorbe au fost rostite în toate cele trei rugăciuni, respectiv "facă-se voia Ta," cuvinte pe care, într-adevăr, Iisus le spune de fiecare dată.
Iisus nu continuă, așadar, să se roage "depărtează de la Mine paharul acesta!", ci începe "să Se roage şi mai fierbinte."
Daca El nu se roagă mult mai fierbinte să-i fie depărtat paharul, atunci ce anume cere în a doua rugăciune?
Marea dovadă de umilință
În Evrei 5:7 se zice "aducând rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte."
Dacă izbavirea de la moarte nu înseamnă "depărtează paharul acesta de la Mine," ce altă semnificație are?
Se poate afirma că aceasta a fost cea mai mare dovadă de umilință a Lui Iisus. El se roagă pentru a I se da tărie și ajutor, astfel încat, natura Sa omenească slabă să poată rezista chinurilor și să nu eșueze în marea încercare care îl asteaptă.
Iisus se teme că vigoarea Sa umană poate să fie înfrântă și, de aceea, cu "rugăciuni şi cereri cu strigăte mari" vrea sa-i fie însuflată putere și sprijin, să fie salvat de la moarte, în sensul că, acea moarte prin care urma să treacă să nu-i risipească dragostea și umilința ci, din contră, să învingă o astfel de moarte și să fie salvat de la ea.
Iisus nu se roagă, așadar, să-i fie îndepărtat paharul, ci să reușească să-l bea, până la ultima picătură.
Atunci cand Pavel marturiseste despe invierea lui Iisus, "De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult" (Filipeni 2:9). "de aceea" se refera la umilinta de neclintit a lui Iisus in fata mortii. " La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce. De aceea..." (Filipeni 2:8). Dumnezeu l-a salvat pe Iisus de la moarte datorita faptului ca a dovedit umilinta. Iar rugaciunile lui Iisus au primit raspuns.
Răspunsul Tatălui
Daca Iisus nu ar fi fost umil în fața mortți, ar fi fost înghițit de moarte, pentru totdeauna. Nu ar mai fi existat înviere, nici mântuire și nici o viitoare lume pătrunsă de cinstirea harului Lui Dumnezeu și a copiilor Lui Dumnezeu.
Pentru acest lucru s-a rugat Iisus "către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte," vrând să fie salvat de la o moarte care putea să-l duca la eșec, în misiunea Sa de a mântui lumea.
Dumnezeu l-a salvat de la o astfel de moarte grație umilinței Sale.
Iisus reușește, în acest fel, să aducă mântuirea pentru toți cei credincioși. Va urma o nouă lume, o nouă viață, plină de promisiuni, pentru oamenii cu sufletul curat. Toate acestea sunt datorate celei mai mărețe rugăciuni din lume. Fiecare năzuință prezentă în Evanghelii izbândește, ca urmare a rugăciunii fierbinți, fervente, umile, a lui Iisus. "A ajuns într-un chin ca de moarte şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge care cădeau pe pământ" (Luca 22:44).
Sursa imagine: You Tube- Biblia Vizuala
Articole din același domeniu în Blogul Dianei:
Marțea Mare | A doua zi din Săptămâna Patimilor
Miercurea Mare | A treia zi din Săptămâna Patimilor
Joia dupa Paste in traditii, superstitii si obiceiuri romanesti
Joia Mare | A patra zi din Săptămâna Patimilor
Reviewed by Diana Popescu
on
aprilie 09, 2015
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu