Vânătorul de șerpi și șarpele - O poveste de Rumi

A fost odată un om din Irak care s-a hotărât să mergă în munţii reci şi înzăpeziţi în căutarea unui şarpe.

El dorea să expună şarpele oamenilor din oraş şi să câştige astfel bani de la mulţimea incredulă.

Nesăbuit cum era, a căutat zile întregi prin toate văgăunile munţilor! În cele din urmă dat peste un mare dragon, cu o înfăţişare înspăimântătoare, care părea să fie mort din cauza frigului. A înfăşurat creatura într-o bucată de pânză, a legat-o cu o frânghie şi-a pus-o în spate purtând-o către oraş.

"Veniţi şi vedeţi!" a strigat el orăşenilor, "Vedeţi ce am adus, cu mare greutate şi după îndelungi căutări, din munţi! Veniţi şi vedeţi acest dragon uriaş şiînspăimântător, pe care l-am ucis cu mâna mea!"

Orăşenii au sosit din toate părţile, de aproape şi de departe, pentru a privi minunăţia. Ei s-au adunat în jurul şarpelui, iar mulţimea s-a îndesit atât de mult, încâtoamenii se îmbrânceau unul pe celălalt şi îşi lungeau pe cât puteau gâturile pentru a aruncă o privire asupra acelui dragon mort, imens şi fioros.

Soarele a devenit din ce în ce mai puternic în oraş şi, din cauza căldurii razelor sale, şarpele a început, puţin câte puţin, să se trezească din starea lui de letargie.Viaţa a revenit, aşadar, în trupul dragonului, care nu fusese deloc mort, ci numai amorţit de frig. Nu a trecut mult timp şi şarpele s-a eliberat, cu un zvâcnet, din pânza şi funia în care fusese prins.

Sufletele orăşenilor s-au umplut de teroare la vederea groaznicului dragon ce se întorsese din moarte şi au luat-o la goana panicați, călcându-se în picioare unii pealţii.

Dragonul, ca un şarpe puternic ce era, a devorat tot ce i-a ieşit în cale şi, descoperind un stâlp, s-a încolăcit în jurul lui, nu înainte însă, de a-l mânca de viu pe omul care crezuse că reuşise să captureze cu uşurinţă un mare dragon, cu o înfăţişare înspăimântătoare.

Aşa se sfârşeşte povestea vânătorului de şerpi şi a şarpelui.


Explicaţia lui Rumi

În această poveste, vânătorul de şerpi este fiinţă umană.
În această calitate, ea are capacitatea de cunoaştere spirituală şi iluminare.
Cu toate acestea, atrasă de perspectiva câştigării bogăţiei materiale şi faimei lumeşti, merge în munţii înzăpeziţi pentru a prinde un şarpe, o creatură care nu a fostniciodată prietenoasă cu rasa umană.
Şarpele este un simbol al sufletului senzual din fiinţele umane.
Dacă unii oameni şi-l apropie, el îi va devora până la urmă şi le va distruge astfel capacitatea de a se dezvolta spiritual şi a paşi pe calea perfecţiunii.


Articole din acelasi domeniu in blogul Dianei:

Cat iti valoreaza viata ? | O poveste cu talc

Kahlil Gibran: 10 povesti de intelepciune si inspiratie

Iluzia lumii materiale | Poveste cu talc