Zile norocoase pentru logodnă şi nuntă la români
Pentru români, zilele cele mai norocoase pentru peţit, logodnă şi nuntă sunt, potrivit tradiţiei şi superstiţiilor, joia şi duminica.
Lunea nu era bine de mers la peţit întrucât, fiind prima zi a săptămânii, dacă o fată respingea atunci un flăcău, se considera că nici o altă mândră nu va mai voi să-l ia de bărbat.
Marţea era de rău augur atât peţitului, cât şi logodnei şi nunţii, deoarece, conform superstiţiei, în această zi "s-a pornit lumea." De altfel, marţea nu era indicat să se înceapă vreun lucru nou, mai cu seamă pe termen lung. De unde şi proverbul bucovinean, "toate pe dos şi nuntă marţi."
Miercurea nu era norocoasă peţitului fiindcă era văzută drept "văduvă" ori "stingheră pe lume," cei ce îndrăzneau să peţească sau să se cunune miercurea riscând să rămână curând văduvi. De altfel, într-o superstiţie, se dădea următorul avertisment: "Miercuri să nu te speli pe cap, că rămâi vădană sau, dacă eşti fată, ai să te măriţi cu un văduv."
Joia era la români cea mai auspicioasă zi pentru nunţi. În popor, se zicea că "Joia-i pentru dragoste." Joia era bine să te speli la cap şi să te piepteni pentru dragoste. Un farmec de dragoste popular ce se făcea joia consta în spălarea cu busuioc a icoanei Maicii Domnului, apă ce rezulta fiind apoi utilizată pentru spălatul trupului şi aruncată apoi peste flori.
Vinerea nu era o zi bună pentru peţit, logodnă sau cununie pentru că atrăgea după sine o viaţă scurtă. Aşa cum spunea şi proverbul, "După ce nu erau tineri/ Se logodiră şi vineri." Cu toate acestea, într-o tradiţie larg răspândită în folclorul românesc, fetele care posteau vinerea îşi măreau şansele de a se mărita cât mai curând.
Sâmbăta era nefastă cununiilor întrucât, asemeni marţei, era o zi dedicată morţilor, una marcată de cele "trei ceasuri rele." Pe de altă parte, sâmbăta era potrivită farmecelor de dragoste.
Ziua cea mai fastă a săptămânii, zi a Învierii şi luminii, duminica era norocoasă logodnelor şi nunţilor.
Nu trebuie neglijat că cele mai multe nunţi la români se făceau toamna (după culegerea roadelor câmpului şi stoarcerea vinului), şi, în special cu ocazia Câşlegilor de iarnă (perioadă în care era mai puţin de treabă la ţară). In acelaşi timp, în tradiţiile româneşti, nu era indicat să se facă cununii în sărbătorile mari, cum ar fi Paştele şi Crăciunul, şi nici când era lună nouă. Luna plină era cu noroc, fiindcă le urzea mirilor că o să le meargă toate din plin.
Surse:
- Antoaneta Olteanu - Calendarele poporului român
- S. Fl. Marian - Nunta la români, studiu istorico-etnografic comparativ
- Elena Niculiţă-Voronca - Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică
Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:
Toasturi de nuntă | Urări şi felicitări de nuntă
Nunta în citate, aforisme, maxime, proverbe
Inelul de logodnă în simboluri, superstiţii şi tradiţii
Zile norocoase pentru logodnă şi nuntă la români
Reviewed by Diana Popescu
on
august 14, 2015
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu