Osho: Coliba omului sărac | O poveste despre generozitate

Omul care învaţă arta de a împărţi cu alţii este cel mai bogat om din lume. Chiar dacă este sărac, fiinţa lui interioară are o bogăţie ce ar putea fi invidiată chiar şi de împăraţi.

Mi-a plăcut dintotdeauna o povestioară Sufistă: Un om sărman, foarte sărman, tăietor de lemne, trăia într-o pădure într-o mică colibă. Colibă era atât de strâmtă încât el şi soţia lui abia îşi puteau face loc să doarmă în ea.

În miezul unei nopţi întunecate, pe când ploaia cădea torenţial peste copaci, cineva i-a bătut la uşă. Femeia dormea în apropiere de uşă, aşa că bărbatul i-a zis, "Du-te şi deschide. Ploaia este atât de năprasnică încât bietul om de afară probabil că şi-a rătăcit drumul. Noaptea este neagră, iar pădurea e plină de pericole, înţesată de animale sălbatice. Deschide uşa de îndată!"

Nevasta a obiectat, "Dar nu mai este nici un pic de loc." Bărbatul a râs şi a spus, "Ăsta nu-i palatul unui rege, unde întotdeauna găseşti ceva spaţiu liber. Asta nu-i decât coliba unui om sărac. Doi oameni pot dormi în ea, iar trei pot sta aşezaţi. Ne vom face loc. Deschide aşadar uşa."

Uşa a fost deschisă. Un bărbat a intrat înăuntru, nemaipomenit de recunoscător, şi toţi trei au stat jos şi au pornit să vorbească şi să pălăvrăgească, spunându-şi povestioare unuia celuilalt. Noaptea trebuia să treacă cumva pentru că nu aveau cum să doarmă; nu era destul loc. La un moment dat, s-a auzit un alt ciocănit în uşă...

Oaspetele sosit mai înainte era aşezat chiar lângă uşă, aşa că tăietorul de lemn i-a spus, "Prietene, deschide uşa. Cred că mai este cineva care s-a rătăcit." Musafirul însă i-a răspuns, "Omule, am impresia nu eşti în toate minţile. Nu mai este loc!"

Gazda i-a răspuns, "Aşa a zis şi nevasta mea mai înainte. Dacă aş fi ascultat-o, acum ai fi fost în mijlocul pădurii, mâncat de animalele sălbatice. Şi nici tu nu pari să fii în toate minţile dacă nu ţi-ai dat seama că stăm aşezaţi din cauza ta. Suntem osteniţi după o zi lungă şi grea. Eu sunt tăietor de lemn. Toată ziua dobor copacii şi apoi îi vând în piaţă, însă abia ne ajunge mâncarea de la o zi la alta. Deschide uşa. Dacă trei persoane pot să şadă confortabil, patru persoane se pot îngrămădi puţin, cu ceva mai puţin confort. Dar ne vom face loc."

Fără tragere de inimă, omul a trebuit, desigur, să deschidă uşa. A intrat un bărbat, foarte recunoscător că a fost primit în casă. Acum, stăteau cu toţii îngrămădiţi unul în altul; nu mai rămăsese nici un centimetru de spaţiu liber. Deodată, a răsunat în uşă un alt ciocănit, unul foarte ciudat, ce părea să nu fie făcut de un om! O tăcere apăsătoare s-a aşternut peste cei patru; nevestei şi celor doi musafiri le era teamă că tăietorul de lemne va porunci să se deschidă uşa.

Iar el a pronunţat cuvintele fatidice: "Deschideţi uşa. Ştiu cine ciocăneşte. Este măgarul meu. A rămas afară, dar plouă prea tare. Deschide-ţi uşa."

Acum, că i se permisese şi celui de-al treilea musafir să între, ceilalţi dinăuntru au dat să se împotrivească şi au zis," Este prea mult. Unde va mai încăpea şi măgarul?"

Omul le-a replicat, "Voi chiar nu înţelegeţi. Asta este coliba unui om sărac, şi de aceea este întotdeauna spaţioasă. În momentul ăsta sedem cu toţii; atunci când măgarul o să între, va trebui să ne ridicăm în picioare. Vom ţine măgarul la mijloc astfel încât să îi fie cald, să se simtă bine şi iubit."

Musafirii i-au zis, "Era mai bine dacă ne pierdeam prin pădure decât să fim înghesuiţi astfel în coliba ta."

Nimic nu se mai putea face însă. Atunci când proprietarul a poruncit să se deschidă uşa, uşa a fost deschisă.

Şi măgarul a venit înăuntru. Apa i se scurgea de pe tot corpul, iar proprietarul căsuţei l-a adus în mijloc şi le-a spus celorlalţi să stea în jurul lui. Apoi, a adăugat, "Voi nu înţelegeţi. Măgarul meu are o minte de filosof. Puteţi spune orice, dar el nu se va simţi deranjat. El întotdeauna asculta în tăcere."

Sursă: Osho – “Bodhidharma : The Greatest Zen Master”/"Bodhidharma: Cel mai mare maestru Zen" 


Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:

Condiţii pentru a fi iniţiat întru adevăr | O poveste de Osho

Caritatea în citate, aforisme, maxime

Osho: Despre femeile credincioase sau nu, şi bărbaţii lor