Cioara în simboluri, legende şi superstiţii

Credinţele, superstiţiile, legendele şi simbolurile despre cioară sunt asociate cu o memorie şi o înţelepciune ancestrală, cu misterele, secretele, ocultul, moartea şi prevestirile.

În numeroase culturi, se credea că ciorile sunt păstrătoare ale unor amintiri şi învăţături străvechi, ale unor taine esenţiale. Culoarea neagră a penelor acestor păsări este corelată cu puteri oculte şi misterioase, cu moartea şi necunoscutul. Negrul simbolizează o lume stranie ce se ascunde dincolo de cea luminoasă, solară, de toate zilele. Ai nevoie de un curaj ieşit din comun, de isteţime şi voinţa de a te aştepta la tot ce este mai neaşteptat pentru a pătrunde în noaptea cea mai întunecată a sufletului. Astfel de simţăminte sunt inspirate în mitologia universală de către cioară...

Cioara este bună tovarăşă cu moartea. Miturile, legende şi superstiţiile lumii o plasează frecvent pe câmpurile de luptă, dedandu-se unor acţiuni macabre, smulgând ochii şi ciugulind până la oase trupurile ostaşilor ucişi. Faptul că se hrăneşte cu cadavre i-a adus pe alocuri renumele de "mâncătoare de moarte," o trăsătură încărcată cu un simbolism puternic. Din perspectiva superstiţiilor, a mitologiei, cine "mănâncă moartea" ia în posesie spiritul luptătorului mort şi înfrânge însăşi moartea întrucât se înfruptă de la aceeaşi masă ca şi ea, fără a-şi pierde totuşi viaţa.

Convingerea druizilor că ciorile posedă o cunoaştere secretă, o înaltă înţelepciune, i-a făcut să se străduiască să înveţe limba acestora! Deşi, în cele mai multe regiuni ale lumii, există superstiţia că ciorile aduc veşti proaste, tot druizii le foloseau drept auguri. Le urmăreau zborul, croncănitul şi comportamentul încercând să-şi descifreze astfel viitorul, evenimentele nu numai negative, dar şi pozitive ce urmau să se petreacă.

Indienii nativi americani considerau că cioara întruchipa legea spirituală şi că penele sale negre simbolizau moartea unui duşman. Pentru ei, cioara era un totem al Marelui Spirit, un însemn al vigorii creative şi spirituale. Acei indieni care aveau totemul ciorii trebuiau să-şi cântărească cu grijă vorbele şi faptele, să dea glas numai adevărului şi să-şi cunoască misiunea din viaţă.

Dacă în Grecia antică, cioara era pasărea sacră a lui Apollo, în shintoismul japonez era văzută ca un mesager al zeilor.

În mitologia din Irlanda, cioara este asociată cu Morrigan, zeiţa războiului şi morţii. Zeul Bran cel Binecuvântat, al cărui nume are semnificaţia de "cioară" ori "corb" era apropiat de moarte şi ciori. Potrivit unei legende, capul său tăiat este îngropat sub Turnul Londrei, cu faţa spre Franţa. Acest lucru poate explica tradiţia de a se ţine ciori în Turnul Londrei, păsări considerate a proteja norocul Britaniei.

Celţii aveau credinţa că ciorile reprezentau un semn al morţii şi conflictului. Ele era conectate cu tranziţia către moarte. Într-o altă superstiţie celtică, aceste păsări erau de fapt zâne sau făpturi magice care-şi schimbau forma pentru a provoca necazuri. Ele aveau înzestrările profeţiei, elocvenţei, cunoaşterii, înşelătoriei şi hoţiei.

În Evul Mediu se credea că magicienii şi vrăjitoarele foloseau simbolul labei de cioară pentru a crea farmece aducătoare de moarte.

În cea mai mare parte a Angliei, zărirea unei ciori solitare însemna manie, însă, în Northamptonshire, prevestea nenoroc. Ciorile croncănind pe o tonalitate aspră, răguşită anunţau vreme rea. O prevestire de rău augur era o cioară croncănind de trei ori în vreme ce zbura deasupra unei case.

În superstiţiile irlandeze, un stol de ciori aciuate în copaci, fără a-şi face cuibul în ele, nu erau altceva decât suflete din purgatoriu. Pe de altă parte, găsirea pe drum a unei ciori moarte prezicea noroc.

Ruşii credeau că vrăjitoarele se întrupau cel mai adesea în ciori.

În folclorul chinezesc, o cioară cu trei picioare este un simbol al soarelui.

În Wales ai ghinion dacă o cioara trece pe dinaintea ta. Dacă, totuşi, două ciori îţi încrucişează drumul, norocul revine de partea ta.

În New England, două ciori zburând una lângă cealaltă în partea stângă aduc ghinion.

În Somerset, localnicii obişnuiau să poarte asupra lor o ceapă pentru a se proteja de proastele auspicii insuflate de ciori şi cotofane.

Francezii au o zicală conform căreia preoţii răi se transformă în ciori, iar călugăriţele rele în coţofene.

Grecii spuneau "Du-te la ciori" cu sensul de "Du-te dracului."

Romanii utilizau expresia "a străpunge ochiul unei ciori" pentru ceva ce era aproape imposibil de făcut.

Dacă vezi o singură cioară, eşti pândit de un mare ghinion. Două ciori înseamnă noroc, trei ciori prevestesc sănătate, patru, avere, cinci, boală, şase, moarte!

Dacă auzi un croncănit îndepărtat, se spune că moartea este foarte aproape.

O cioara intrată în casă anunţă veşti rele.

Ciorile din biserica semnifică nenoroc.

Superstiţii, legende şi expresii româneşti despre cioară (Sursă: Elena Niculiţă-Voronca, Datinile şi credinţele poporului român) 

În poveştile româneşti, ciorile aduc atât apă vie, cât şi apă moartă.

Atunci când ciorile umblă în stoluri şi cărâie, este semn de ninsoare.

Dintre toate păsările, cioara se trezeşte cel mai devreme dimineaţa.

Ciorile duc în ciocuri spice spre mare rohmanilor, oameni sfinţi care postesc pentru noi. Ei nu le mănâncă, ci se satură numai privindu-le. Paştele rohmanilor are loc într-o miercuri, la trei săptămâni după al nostru.

Toată vara, timp de trei luni, ciorile dispar din vedere întrucât se duc să care spice în cioc la Mănăstirea Neamţului.

Într-un joc vechi al copiilor, aceştia îşi aşezau mâinile una peste alta, se ţineau cu degetele de pielea mâinii de deasupra şi spuneau:
"Câr, cioară,
De la moară,
Cu făină-n poală,
Cu mâinile de aluat,
Că buzele ţi-ai spurcat,
Câr, câr!"

Într-un obicei din Botoşani, atunci când unui copil îi cădea un dinte, acesta era aruncat peste casă şi se zicea:
"Cioară, cioară!
Na-ţi un dinte de fier,
Dă-mi unul de oţel!"


Dacă ştii alte superstiţii, legende, mituri despre ciori aştept cu mare interes sa mi le impărtăşeşti.


Articole din acelaşi domeniu în Blogul Dianei:

Barza în mituri, legende şi superstiţii

Rândunica în mituri şi legende

Superstiţii despre bufniţă