I Ching, Cartea schimbărilor, oracol şi carte a înţelepciunii

I Ching, în traducerea din chineză "Cartea schimbărilor," este una din cele mai importante din lume, cu o origine ce se cufundă în mitologia antică şi care a captat atenţia a numeroşi învăţaţi chinezi din toate timpurile. Aproape tot ce este important, semnificativ în cei trei mii de ani de istorie a Chinei a fost influenţat de I Ching sau a adus o nouă lumină asupra acestei cărţi. Înţelepciunea chinezească, cele două mari ramuri ale filosofiei chinezeşti, Confucianismul şi Taoismul, au ca punct de plecare Cartea transformărilor.

Nu numai filosofia, ci şi ştiinţa, structura de guvernare chinezească îşi au drept izvor I Ching, şi nu este aşadar deloc suprinzător că, alături de câteva altele confucianiste, a scăpat de arderea cărţilor petrecută în timpul dinastiei Ch'în Shih. Chiar şi cele mai obişnuite aspecte din viaţa cotidiană chinezească sunt pătrunse de spiritul Cărţii schimbărilor, de la ghicitorii întâlniţi pe stradă, gata să-ţi îţi ofere un oracol, să-ţi destăinuie ce-ţi rezervă viitorul până la inscripţiile din I Ching ce împodobesc casele.

În decursul timpului, graţie înţelepciunii cu care a fost asociată Cartea schimbărilor, din ea au derivat tot felul de doctrine oculte, unele posibil cu o altă origine decât cea chinezească. În vremea dinastiilor Ch'în şi Han a început formarea unei filosofii naturale formaliste care a căutat să cuprindă intreagă lume într-un sistem de simboluri numerice. Această filosofie s-a împletit cu doctrina dualistă yin-yang şi cu cea a "celor cinci stadii de schimbare" provenite din Cartea istoriei, forţând gândirea chinezească să se adâncească tot mai mult într-un formalism rigid. În acest fel, crescândele speculaţii migăloase asemănătoare cu cele cabalistice au învăluit Cartea schimbărilor în mister. Prin încadrarea orice din trecut şi viitor într-un sistem de numere, I Ching a căpătat reputaţia unei cărţi de o profunzime impenetrabilă.

Ce este, de fapt, I Ching? Pentru a înţelege această carte şi învăţăturile sale, trebuie mai întâi să fie înlăturate numeroase interpretări asupra ei ce au ajuns să se răspândească asemeni buruienilor. În acest mod, Cartea schimbărilor poate fi explicată în lumina propriului conţinut şi a vremii când a fost creată.

Folosirea Cărţii schimbărilor sau oracolelor 

La început, I Ching a fost o colecţie de semne lineare folosite ca oracole. În antichitate, oracolele erau prezente peste tot, cele mai multe dintre ele restrângând-se la răspunsurile "da" şi "nu." Un astfel de sistem de prezicere a stat şi la bazele I Ching. "Da" era indicat printr-o linie simplă continuă (_____), iar "NU" printr-una întreruptă (__ __).
Cu timpul, a apărut nevoia de a face oracolul mai cuprinzător, aşa că liniile de mai sus au ajuns să fie combinate în perechi:

Fiecărei dintre aceste perechi i s-a adăugat apoi încă o linie. În acest fel, au fost create opt triagrame, ce erau văzute ca imagini a tot ce se petrece în cer şi pe pământ. Totodată, se considera că aceste triagrame sunt într-o tranziţie continuă, schimbându-se una în alta, la fel cum un fenomen se preschimba într-altul în lumea fizică, naturală. Aici se află conceptul fundamental din Cartea schimbărilor. Cele opt triagrame sunt simboluri semnificând stări de tranziţie, imagini ce trec constant prin schimbare. Atenţia se îndreaptă în acest caz nu asupra unor lucruri fixe, în starea lor imobilă de fiinţare -aşa cum se petrece în Occident - ci asupra mişcării lucrurilor din decursul schimbării. Cele opt triagrame nu sunt, drept urmare, reprezentări ale unor lucruri, ci ale tendinţelor acestora dintr-o mişcare continuă.

Cele opt imagini au semnificaţii diverse. Ele reflectă anumite procese din natură care corespund caracterului lor particular, inerent. Mai mult decât atât, reprezintă o familie constând din tată, mama, trei fii şi trei fiice, nu însă dintr-o perspectivă mitologică, precum cea a zeilor greceşti din Olimp, ci dintr-una mai abstractă, oglindind funcţiuni, şi nu entităţi obiective.

Într-o prezentare sumară, aceste opt simboluri ce stau la baza I Ching au următoarele semnificaţii...

Fii simbolizează principiul mişcării în diferitele sale stadii: începutul mişcării, pericolul din mişcare, odihna şi finalizarea mişcării. Fiicele reprezintă devotamentul în diverse faze: penetrare graţioasă, blândă, claritate şi adaptabilitate, şi linişte voioasă.

Pentru a da naştere unor aspecte şi mai numeroase, acest opt imagini au fost combinate una cu cealaltă, obţinându-se astfel un total de 64 de semne. Fiecare dintre aceste semne cuprinde şase linii, fie pozitive, fie negative. Fiecare linie este văzută drept capabilă de schimbare şi, ori de câte ori se schimbă o linie, apare de asemeni o schimbare a situaţiei înfăţişate de o anumită hexagramă. Iată, de exemplu, hexagrama K'un, Receptivul, pământul:

Ea reprezintă natura pământului, puternic în devotament; dintre anotimpuri, el este asociat cu toamna, când toate forţele vieţii încep să se odihnească. Dacă linia de dedesupt se schimbă, obţinem hexagrama Fu, Întoarcerea:

Hexagrama Fu semnifică tunetul, mişcarea care stârneşte noul pe pământ în timpul solstitiului. Ea simbolizează întoarcerea luminii.

Aşa cum ilustrează exemplul de mai sus, nu este necesar să se schimbe toate liniile hexagramei, aceasta depinzând întru totul de caracterul unei anumite linii incluse în ea. O linie de natură pozitivă, cu un dinamism crescând se poate preschimba în opusul ei, într-o linie negativă, pe când o altă linie pozitivă, cu o forţă mai mică, rămâne neschimbată. Acelaşi principiu se aplică şi liniile negative.

În oracolele bazate pe Cartea schimbărilor, liniile pozitive care se schimbă sunt desemnate prin cifra 9, iar cele negative care se preschimba prin cifra 6, în vreme ce liniile neschimbătoare, care servesc numai ca parte structurală în hexagramă, fără a avea vreun înţeles anume, sunt reprezentate prin cifra 7 (pozitivă) şi 8 (negativă). În acest fel, când se citeşte într-un oracol textul, "Nouă la început înseamnă..." acesta este echivalent cu: "Atunci când linia pozitivă de pe prima poziţie este reprezentată de cifra 9, are următoarea semnificaţie..." Dacă, pe de altă parte, linia este reprezentată de cifra 7, ea este nesemnificativă în interpretarea oracolului. Acelaşi principiu este valabil şi pentru cifrele 6 şi 8.

Reluând exemplul de mai sus, putem obţine hegrama K'un, Receptivul, în următoarea fomă:

8 în vârf                      __ __
8 pe locul al cincelea:  __ __
8 pe locul al patrulea: __ __
8 pe locul al treilea     __ __
8 pe locul al doilea     __ __
6 la început                __ __

Aşadar, cele cinci linii superioare nu sunt luate în considerare. Numai cifra 6 de la început (din partea de jos) are o semnificaţie independentă, aparte, şi prin transfomarea în opusul său, situaţia K'un, Receptivul,

Devine situaţia Fu, Întoarcerea,

În acest fel, avem de a face cu o serie de situaţii exprimate simbolic prin linii şi, prin mişcarea, transformarea acestor linii, situaţiile se schimbă una în alta. Pe de altă parte, nu este neapărat să apară o astfel de schimbare, întrucât atunci când o hexagramă este formată numai din cifrele 7 şi 8 nu există nici o mişcare înăuntrul ei, şi numai aspectul integ, de ansamblu al acesteia este luat în considerare.

În plus, pe lângă legea schimbării şi a imaginilor stărilor de schimbare din cele 64 de hexagrame, trebuie să se ţină cont de încă un factor. Fiecare situaţie necesită o acţiune potrivită ei. În fiecare situaţie, există un curs corect şi unul greşit al acţiunii. Desigur, cursul corect aduce noroc, iar cel greşit ghinion. Care este, atunci, cursul corect în orice caz dat? Această întrebare este factorul decisiv. Drept urmare, I Ching a fost înălţată deasupra nivelului unei cărţi obişnuite de prezicere a viitorului. Dacă un prezicător îi ghiceşte în cărţi unei cliente că va primi într-o săptămână o sumă mare de bani din America, femeia nu poate să facă altceva decât să aştepte să vadă dacă acest lucru se va întâmplă sau nu. În acest caz, prezicerea constă în soartă, o soartă care nu depinde în nici un fel de ceea ce face sau nu face o persoană. Din această cauză, unei astfel de preziceri îi lipseşte o semnificaţie morală. Atunci când, pentru prima oară, i s-a ghicit cuiva viitorul şi acest om a trebuit să se întrebe, "Ce am de făcut?" cartea de divinaţie a devenit o carte a înţelepciunii.


Te poate interesa şi: Naşterea şi moartea sunt hotărâte de soartă | Poveşti chinezeşti

Această componentă esenţială a oracolelor inspirate de I Ching este datorată regelui Wên, care a trăit în jurul anului 1150 i.Hr. şi fiului său Chou. Ei au pus bazele interpretării hexagramelor şi liniilor ca divinaţii, ghiciri ale viitorului pentru fiecare om în parte, cu sfaturi, îndrumări anume referitoare la un comportament corect. În acest fel, fiecare persoană ajungea să aibă un rol în croirea destinului său. Orice om era capabil, cu ajutorul Cărţii schimbărilor, să recunoască situaţii de viaţă încă din fazele lor incipiente şi să ia măsuri pentru împlinirea sau contracararea lor. Astfel I Ching a devenit o carte de oracole deosebită, specială. Hexagramele şi liniile în mişcarea lor, în transformarea lor, reproduceau mişcarea şi schimbările din macrocosmos.

Dincolo de folosirea în ghicirea viitorului, I Ching constitue şi o Carte a înţelepciunii. Lao Tzu cunoştea în profunzime această carte şi unele din cele mai adânci aforisme şi gânduri ale sale sunt inspirate de ea. La rândul său, Confucius o recunoştea drept fundamentală şi se devotase reflecţiei asupra sa. Se pare că a scris câte comentarii de interpretare a I Ching şi că le-a împărtăşit discipolilor săi. Oricum, Cartea schimbărilor editată şi adnotată de Confucius este versiunea care a ajuns până în zilele noastre.

Vezi şi: Confucius - Cugetări, maxime şi aforisme

Filosofia care străbate I Ching are câteva concepte de bază. Ideea care străbate ca un fir roşu acestă carte este cea a schimbării. Se spune că, pe când stătea pe malul unui rău, Confucius ar fi spus, "Totul curge continuu asemeni acestui rău, fără pauză, zi şi noapte." Aceste cuvinte exprimă ideea de schimbare. Cine a înţeles semnificaţia schimbării nu îşi mai îndreaptă atenţia către lucrurile individuale tranzitorii, ci spre legea eternă, imuabilă a schimbării. Acesta lege este pentru Lao Tzu "tao," cursul lucrurilor, principiul unuia în mai multe.

Poţi citi şi: Lecţia despre viaţă şi Tao a unui bucătar | Poveste de Chuang Tzu

Surse: Richard Wilhelm: Comentarii despre I Ching
            Wikipedia: I Ching