Sărutul mâinii: simbol şi semnificaţie

Sărutul mâinii semnifică admiraţie, politeţe, curtoazie, respect şi chiar supunere ori devotament. Gestul de a săruta mâna cuiva nu reflectă numai o pasiune în dragoste sau o patimă ţinută în frâu. În tradiţiile multor popoare, există şi se mai practică încă sărutul mâinii mamei, tatălui, bunicilor, regilor, reginelor, liderilor religioşi, a oricărei persoane investite cu o autoritate pământeană sau cerească, spirituală.

Citate, aforisme, maxime despre sărut

Regele Priam a sărutat mâinile lui Ahile pentru a-l îndupleca să-i înapoieze trupul fiului său mort. Începând cu perioada antică şi trecând prin Evul Mediu, acest sărut a rămas un simbol al respectării poziţiei sociale mai înalte a unei persoane.
De exemplu, supuşii unui rege îi sărutau acestuia inelul, veştmintele, mâinile sau pământul dinaintea sa. Simplul fapt că implică o aplecare, un fel de plecăciune, un astfel de sărut sugerează în limbajul semnelor o relaţie de inegalitate. În Europa occidentală, îndeosebi în ţările nordice, această formă de politeţe a fost de mult timp înlocuită cu un sărut pe obraz sau cu strângerea mâinilor. În România, cred că persistă şi astăzi, mai ales în obiceiurile rurale.

În Malaezia, Turcia, Brunei şi Filipine, sărutul mâinii reprezintă un mijloc obişnuit de a-i onora pe cei bătrâni, de a omagia rudele apropiate, părinţii, bunicii, unchii, mătuşile şi învăţătorii. Uneori, cel care se supune acestui ritual îşi duce apoi mâna la frunte, ca o dovadă a sincerităţii sale.

Sărutul, simbol şi semnificaţie

La catolici, există tradiţia de a se săruta inelul de pe mâna papei, a unui cardinal sau chiar a unui prelat cu un rang mai mic. Câteodată, acest semn de respect este însoţit de îngenuncherea pe piciorul stâng, după care prelatul îşi aşează mâna pe capul credinciosului sau îl binecuvântează cu un semn al crucii.

În biserica ortodoxă este încurajată sărutarea mâinii preotului ca şi un simbol ritualic. Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici era de părere că "sărutarea mâinii preotului nu este sărutare obişnuită, ci este, după cuvântul apostolului Pavel, sărutare sfânta (I Cor. 16,20)." Într-un articol al lui Claudiu Bălan de pe ortodoxiatinerilor.ro, se spune: "Sărut mâna părintelui meu pentru că ea este singură prin care eu, păcătosul, primesc Trupul şi Sângele Domnului... Sărut mâna preotului, pentru că prin ea se sfinţeşte apă Botezului prin care am fost botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh... Prin mâna preotului primim dezlegare de păcate la Spovedanie. Prin mâna preotului se sfinţeşte undelemnul la Taină Sfântului Maslu, cu care apoi ne ungem spre vindecarea de boli..."

În lumea îndrăgostiţilor, sărutul mâinii oglindeşte mai cu seamă adoraţie, este adeseori un gest al începuturilor, ce slujeşte ajungerii la sărutul divin al buzelor. "Nu săruta niciodată buzele unei femei dacă nu i-ai sărutat mai înainte mâna."În cazul în care este unul formal, potrivit etichetei moderne, un bărbat abia atinge cu buzele (sau nu atinge deloc) încheietura degetelor unei femei, ţinând cu delicateţe mâna oferită de aceasta.

Să nu uităm, desigur, de expresia adânc înrădăcinată în România de a saluta femeile cu un "Sărut mâna/mânuşiţele" sau de a îi spune unui slujitor al bisericii "Sărut mâna, părinte!"

Sărutul franţuzesc, artă şi tehnică