Simbolul păianjenului în miturile şi legendele lumii
Păianjenul este un simbol străvechi al misterului, puterii şi evoluţiei. El este asociat în diverse culturi, mituri şi legende cu şiretenia, feminitatea, ciclicitatea, moartea, renaşterea, creativitatea, îndemânarea, protecţia, silinţa, răbdarea, receptivitatea, aspectele întunecate ale lumii şi omului.
La fel cum păianjenul îţi ţese panza, la fel ne ţesem şi noi propriile vieţi. Simbolismul pânzei de păianjen ne îndeamnă, în consecinţă, să fim atenţi la alegerile pe care le facem şi să ne întrebăm în ce fel acestea ne afectează pe noi şi pe cei din jurul nostru, în ce mod acestea ne pot îmbunătăţi existenţa.
Ingeniozitatea şi meticulozitatea dovedite pe păianjen în crearea pânzei sale, ce îi serveşte atât ca şi casă, cât şi ca o capcană, un loc de depozitare a hranei, şi un incubator pentru ouăle sale, ne pune în vedere modalitatea în care ne construim vieţile, inventivitatea şi luciditatea canalizate în această direcţie. Putem, astfel, să ne ţesem împrejur o pânză în stare să ne sprijine interesele, idealurile sau, din contra, să ne înrobească!
Cei opt ochi ai păianjenului şi cele opt picioare ale lui evocă simbolul infinităţii, ciclurile existenţei, ale timpului şi evoluţia noastră individuală.
De ce ne este frică de păianjeni?
În India, păianjenul poartă o semnificaţie asociată cu Maya, un termen ce provine din sanscritul "Ma" şi are înţelesul de "fără formă, fără limite." Maya descrie, de fapt, natura iluzorie a aparenţelor lumii, şi ne îndrumă să înţelegem că nu toate lucrurile sunt aşa cum par. În credinţa Hindu, un păianjen stand în pânza sa până când o pradă este prinsă în ea simbolizează prinderea sufletului în capcană iluziei vieţii fizice.
Ca şi ţesător al panzelui sale, păianjenul implică spiritul creativ şi este un simbol al Mamei, al puternicii energii feminine.
În Egiptul antic, păianjenul era o întruchipare a Mamei Divine, Neith. O divinitate complexă, înfăţişată purtând săgeţi şi corelată cu vânătoarea, Neith era legată şi de creaţie, de procesul recreării fiecărei zile odată cu răsăritul. Neith era portretizată şi ca o ţesătoare, având în mâini o suveică. În mitologia greacă, Neith a fost asimilată cu Athena, iar în cea romană cu Minerva.
În unele triburi indiene din America, păianjenul era considerat un simbol al creatorului lumii şi, prin extensie, unul al energiei creatoare feminine. În altele, personifica Bunica şi era învăţătorul precum şi protectorul înţelepciunii esoterice.
Legenda păianjenilor de Crăciun
Simbolul păianjenului era folosit de războinicii din triburile Dakota şi Lakota, astfel încât să fie apăraţi de săgeţi şi gloanţe. Aşa cum o săgeată sau un glonte poate străpunge o pânză de păianjen lăsând-o relativ intactă, la fel se credea că un proiectil poate trece printr-un luptător fără a-i face vreun rău. Întrucât pânza de păianjen este dificil de văzut, mai ales când nu este udă, purtătorul simbolului păianjenului era înzestrat şi cu o oarecare invizibilitate.
Potrivit mitologiei Lakota, zeitatea Iktomi a dat dat tuturor fiinţelor de pe pământ nume, formă, personalitate şi identitate. Pentru că a terminat toate numele disponibile înainte să îşi dăruiască sie însuşi unul, a sfârşit prin a deveni păianjen.
În miturile indienilor nativi americani, păianjenul a avut, de asemeni, o contribuţie în naşterea Ursei Mari. Această constelaţie era văzută drept şapte oameni transformaţi în stele, căţărându-se spre paradis prin desfăşurarea unei pânze de păianjen.
În legendele indienilor Hopi, Bunica Păianjen a creat lumea prin împletirea pânzelor sale.
Păianjenul este o zeitate creatoare şi folclorul african, dar una şi cu un caracter înşelător, numită Anansi, Kwaku Ananse sau Mătuşa Nancy.
Tsuchigumo ("păianjenul de pământ") este o creatură mitică, supranaturală din Japonia înfruntată de eroul legendar Minamoto no Raiko, ce era capabilă să ia înfăţişarea unui tânăr sau a unei femei. Într-una din versiunile poveştii, pe când era în căutarea unui mitic craniu gigantic, Minamoto este atras într-o casă în care îl întâlneşte pe Tsuchigumo sub deghizarea unui băiat. Suspectând că ceva nu era în regulă, Minamoto destramă iluzia lovindu-l pe băiat cu sabia. El se descoperă ca fiind acoperit de o pânză de păianjen şi, după îl urmăreşte, îşi dă seama că băiatul era în realitate enormul păianjen Tsuchigumo.
Un alt personaj dintr-un mit japonez este Jorogumo ("păianjenul prostituată"), având capacitatea să se preschimbe într-o femeie extrem de atractivă. În unele împrejurări, Jorogumo incerca să seducă samuraii şi chiar să se căsătorească cu ei. În alte cazuri, era venerat ca o zeiţă care salva oamenii de la înec.
Potrivit unei legende din folclorul islamic, Mohamed şi tovarăşul sau, Abu Bakr, de-a lungul călătoriei lor de la Mecca la Medina, au fost urmăriţi de soldaţii Quray, şi s-au decis să-şi caute refugiu în peştera de la Thawr. Allah a poruncit unui păianjen să ţeasă o pânză la intrarea în peştera, aşa că soldaţii nu au mai intrat în ea, convinşi că Mohamed nu ar fi putut pătrunde în aceasta fără să rupă pânza. De atunci, musulmanii privesc păianjenul cu respect, uneori chiar ca o vietate sfânta.
O legendă asemănătoare este regăsită în tradiţia ebraică... David este urmărit de regele Saul şi îşi află adăpost într-o peşteră. Saul şi oamenii săi nu se mai deranjează să caute şi acolo întrucât, după lui intrarea lui Saul înăuntru, intrarea peşterii fusese învăluită într-o pânză de păianjen.
Păianjenii din vise | Interpretarea şi semnificaţia viselor
Cea mai vestită legendă străveche ce explică originea păianjenului este cea grecească despre concursul de ţesut dintre zeiţa Athena şi Arachne, o muritoare descrisă câteodată ca şi o prinţesă. Această poveste provine din mitologia lidiană, dar este menţionată pe scurt de Vergiliu şi consacrată de Ovidiu în poemul "Metamorfozele." De altfel, în limba greacă, Arachne are semnificaţia de "păianjen."
Mitul narează despre Arachne, fiica unui faimos vopsitor de lână tirian, din Hypaera Lidiei. Datorită meseriei tatălui ei, Arachne se iniţiază în arta ţesutului. În cele din urmă, se consideră o ţesătoare mai pricepută chiar decât Athena, aşa că provoacă zeiţa la o competiţie. Athena ţese scena victoriei ei asupra lui Poseidon, în vreme ce Arachne crează o tapiserie înfăţişând numeroasele infidelităţi ale zeilor de pe Olimp, un lucru ce o înfurie pe Athena. Deşi recunoaşte măiestria fetei, îi distruge tapiseria şi războiul de ţesut, şi o blesteamă să trăiască copleşită de vinovăţia orgoliului ei pământean. Nerezistand unui astfel de trai, Arachne se spânzură. Înduioşată, Athena o readuce la viaţă sub formă unui păianjen, ce-şi ţese de atunci neîncetat pânzele pe pământ.
Atunci când pânzele unui păianjen se unesc, ele pot prinde în capcană chiar şi un leu.
Proverb etiopian
La fel cum păianjenul îţi ţese panza, la fel ne ţesem şi noi propriile vieţi. Simbolismul pânzei de păianjen ne îndeamnă, în consecinţă, să fim atenţi la alegerile pe care le facem şi să ne întrebăm în ce fel acestea ne afectează pe noi şi pe cei din jurul nostru, în ce mod acestea ne pot îmbunătăţi existenţa.
Ingeniozitatea şi meticulozitatea dovedite pe păianjen în crearea pânzei sale, ce îi serveşte atât ca şi casă, cât şi ca o capcană, un loc de depozitare a hranei, şi un incubator pentru ouăle sale, ne pune în vedere modalitatea în care ne construim vieţile, inventivitatea şi luciditatea canalizate în această direcţie. Putem, astfel, să ne ţesem împrejur o pânză în stare să ne sprijine interesele, idealurile sau, din contra, să ne înrobească!
Cei opt ochi ai păianjenului şi cele opt picioare ale lui evocă simbolul infinităţii, ciclurile existenţei, ale timpului şi evoluţia noastră individuală.
De ce ne este frică de păianjeni?
În India, păianjenul poartă o semnificaţie asociată cu Maya, un termen ce provine din sanscritul "Ma" şi are înţelesul de "fără formă, fără limite." Maya descrie, de fapt, natura iluzorie a aparenţelor lumii, şi ne îndrumă să înţelegem că nu toate lucrurile sunt aşa cum par. În credinţa Hindu, un păianjen stand în pânza sa până când o pradă este prinsă în ea simbolizează prinderea sufletului în capcană iluziei vieţii fizice.
Ca şi ţesător al panzelui sale, păianjenul implică spiritul creativ şi este un simbol al Mamei, al puternicii energii feminine.
În Egiptul antic, păianjenul era o întruchipare a Mamei Divine, Neith. O divinitate complexă, înfăţişată purtând săgeţi şi corelată cu vânătoarea, Neith era legată şi de creaţie, de procesul recreării fiecărei zile odată cu răsăritul. Neith era portretizată şi ca o ţesătoare, având în mâini o suveică. În mitologia greacă, Neith a fost asimilată cu Athena, iar în cea romană cu Minerva.
În unele triburi indiene din America, păianjenul era considerat un simbol al creatorului lumii şi, prin extensie, unul al energiei creatoare feminine. În altele, personifica Bunica şi era învăţătorul precum şi protectorul înţelepciunii esoterice.
Legenda păianjenilor de Crăciun
Simbolul păianjenului era folosit de războinicii din triburile Dakota şi Lakota, astfel încât să fie apăraţi de săgeţi şi gloanţe. Aşa cum o săgeată sau un glonte poate străpunge o pânză de păianjen lăsând-o relativ intactă, la fel se credea că un proiectil poate trece printr-un luptător fără a-i face vreun rău. Întrucât pânza de păianjen este dificil de văzut, mai ales când nu este udă, purtătorul simbolului păianjenului era înzestrat şi cu o oarecare invizibilitate.
Potrivit mitologiei Lakota, zeitatea Iktomi a dat dat tuturor fiinţelor de pe pământ nume, formă, personalitate şi identitate. Pentru că a terminat toate numele disponibile înainte să îşi dăruiască sie însuşi unul, a sfârşit prin a deveni păianjen.
În miturile indienilor nativi americani, păianjenul a avut, de asemeni, o contribuţie în naşterea Ursei Mari. Această constelaţie era văzută drept şapte oameni transformaţi în stele, căţărându-se spre paradis prin desfăşurarea unei pânze de păianjen.
În legendele indienilor Hopi, Bunica Păianjen a creat lumea prin împletirea pânzelor sale.
Păianjenul este o zeitate creatoare şi folclorul african, dar una şi cu un caracter înşelător, numită Anansi, Kwaku Ananse sau Mătuşa Nancy.
Tsuchigumo ("păianjenul de pământ") este o creatură mitică, supranaturală din Japonia înfruntată de eroul legendar Minamoto no Raiko, ce era capabilă să ia înfăţişarea unui tânăr sau a unei femei. Într-una din versiunile poveştii, pe când era în căutarea unui mitic craniu gigantic, Minamoto este atras într-o casă în care îl întâlneşte pe Tsuchigumo sub deghizarea unui băiat. Suspectând că ceva nu era în regulă, Minamoto destramă iluzia lovindu-l pe băiat cu sabia. El se descoperă ca fiind acoperit de o pânză de păianjen şi, după îl urmăreşte, îşi dă seama că băiatul era în realitate enormul păianjen Tsuchigumo.
Un alt personaj dintr-un mit japonez este Jorogumo ("păianjenul prostituată"), având capacitatea să se preschimbe într-o femeie extrem de atractivă. În unele împrejurări, Jorogumo incerca să seducă samuraii şi chiar să se căsătorească cu ei. În alte cazuri, era venerat ca o zeiţă care salva oamenii de la înec.
Potrivit unei legende din folclorul islamic, Mohamed şi tovarăşul sau, Abu Bakr, de-a lungul călătoriei lor de la Mecca la Medina, au fost urmăriţi de soldaţii Quray, şi s-au decis să-şi caute refugiu în peştera de la Thawr. Allah a poruncit unui păianjen să ţeasă o pânză la intrarea în peştera, aşa că soldaţii nu au mai intrat în ea, convinşi că Mohamed nu ar fi putut pătrunde în aceasta fără să rupă pânza. De atunci, musulmanii privesc păianjenul cu respect, uneori chiar ca o vietate sfânta.
O legendă asemănătoare este regăsită în tradiţia ebraică... David este urmărit de regele Saul şi îşi află adăpost într-o peşteră. Saul şi oamenii săi nu se mai deranjează să caute şi acolo întrucât, după lui intrarea lui Saul înăuntru, intrarea peşterii fusese învăluită într-o pânză de păianjen.
Păianjenii din vise | Interpretarea şi semnificaţia viselor
Cea mai vestită legendă străveche ce explică originea păianjenului este cea grecească despre concursul de ţesut dintre zeiţa Athena şi Arachne, o muritoare descrisă câteodată ca şi o prinţesă. Această poveste provine din mitologia lidiană, dar este menţionată pe scurt de Vergiliu şi consacrată de Ovidiu în poemul "Metamorfozele." De altfel, în limba greacă, Arachne are semnificaţia de "păianjen."
Mitul narează despre Arachne, fiica unui faimos vopsitor de lână tirian, din Hypaera Lidiei. Datorită meseriei tatălui ei, Arachne se iniţiază în arta ţesutului. În cele din urmă, se consideră o ţesătoare mai pricepută chiar decât Athena, aşa că provoacă zeiţa la o competiţie. Athena ţese scena victoriei ei asupra lui Poseidon, în vreme ce Arachne crează o tapiserie înfăţişând numeroasele infidelităţi ale zeilor de pe Olimp, un lucru ce o înfurie pe Athena. Deşi recunoaşte măiestria fetei, îi distruge tapiseria şi războiul de ţesut, şi o blesteamă să trăiască copleşită de vinovăţia orgoliului ei pământean. Nerezistand unui astfel de trai, Arachne se spânzură. Înduioşată, Athena o readuce la viaţă sub formă unui păianjen, ce-şi ţese de atunci neîncetat pânzele pe pământ.
Atunci când pânzele unui păianjen se unesc, ele pot prinde în capcană chiar şi un leu.
Proverb etiopian
Simbolul păianjenului în miturile şi legendele lumii
Reviewed by Diana Popescu
on
iunie 29, 2016
Rating:
Reviewed by Diana Popescu
on
iunie 29, 2016
Rating:
Postări
Niciun comentariu: