Aurul - Simbol şi semnificaţie

Aurul ca şi simbol înglobează o multitudine de semnificaţii, de la viaţă, vitalitate, sănătate, flexibilitate, bogăţie, prosperitate, putere şi până la virtute, înţelepciune, perfecţiune, puritate, dreptate, divinitate şi nemurire.

Regii mexicani acumulau aur şi alte obiecte preţioase din acest metal în palatele lor fabuloase. Dacă pentru azteci aurul era "teocuitlatl' ("excrescenţa divină"), pentru indienii din America de Nord era întru totul inutil şi lipsit de valoare.

În Egiptul antic, aurul era "carnea" zeităţilor, exista un "Horus al aurului" şi o zeiţă Nubt (de la "nub," adică "aur") care era identificată cu Hathor.

Simbolismul aurului apare în mitologia grecească în legende precum cea a lui Iason şi a lânii de aur şi cea a regelui Midas, care transforma orice atingea în aur, o binecuvântare ce s-a dovedit a fi până la urmă un blestem.

În India, aurul erau un divin "dătător de viaţă," "o formă zeilor," iar în textele religioase se preciza că "aurul este viaţă nemuritoare... este cu adevărat foc, lumină şi imortalitate."

Diamantul în legende, mituri şi superstiţii 

Buddhistii îşi măreau "meritul religios" adunând şi purtând simboluri, metale sacre, perle, geme, corali, ambră, etc. Obiectele de mărire a meritelor sacre cuprindeau simboluri din "ţara binecuvântată" incluzând plase din aur împodobite cu embleme ale delfinului, zvasticii, "nandvavarta" şi lunii.

Într-un străvechi text chinezesc se spune că "cel care înghite aur există precum aurul, cel care înghite jad va există la fel de mult ca şi jadul." Atâta aurul, cât şi jadul erau în China "esenţa cerurilor."

Potrivit tradiţiei ebraice, aurul este un simbol al divinului sau luminii celeste, a gloriei lui Dumnezeu.

Năzuinţa alchimiştilor de a transforma alte metale în aur constitue de fapt o parabolă a străduinţei omenirii de a preschimba trăsături negative precum lăcomia, avariţia, ura şi egoismul în unele pozitive cum ar fi iubirea, virtutea şi compasiunea printr-un proces de autopurificare. În acest caz, aurul este un simbol al curăţirii şi evoluţiei sufletului.

Argintul în simboluri şi superstiţii

Aurul încorporează un simbolism bogat în creştinism, fiind asociat atât cu sacrul, sfinţenia, cât şi cu răul, diavolul. În cartea Exodului, viţelul de aur era un simbol al idolatriei şi rebeliunii împotriva lui Dumnezeu. Pe de altă parte, în cartea Genezei, se spune că Avram era bogat în aur şi argint, şi că Moise l-a îndrumat să acopere locul sfânt al chivotului legii cu aur pur. Unul dintre magii/împăraţii sosiţi la naşterea lui Iisus i-a dăruit acestuia aur. Oricum, în simbolismul creştin, aurul era un atribut al virtuţii, iar tonalităţile aurii erau folosite în arta plastică pentru a exprima dragostea divină.

Corelat în multe culturi cu soarele, aurul poartă aşadar semnificaţii simbolice ale vitalităţii, clarităţii, luminii, cunoaşterii şi înţelepciunii.

Alchimiştii simbolizau atât aurul, cât şi soarele printr-un cerc cu un punct în centru, un însemn solar regăsit şi la chinezi.

Deoarece este un metal tranziţional, aurul întruchipează simbolic flexibilitatea pe care o putem dovedi pe calea noastră spirituală, pe parcursul căreia experienţele de viaţă ne întăresc credinţele.

Unul din cele mai preţuite elemente, aurul reprezintă totodată perfecţiunea în orice aspect, la orice nivel. El ne călăuzeşte către perfecţiune, iluminare şi elevare spirituală. De alfel, perfecţiunea aurului este regăsită în "Calea de aur," "Regula de aur,"şi "proporţia de aur."

Acest metal are conotaţii pozitive ţinând de timp, aflându-l în aniversarea de aur a 50 de ani de căsătorie, în "anii de aur," şi în "epoca de aur" a omenirii.

"Aurul este o comoară, şi cel care îl are îşi îndeplineşte toate dorinţele din lumea asta, şi reuşeşte să sprijine sufletele să ajungă în paradis." 
Cristofor Columb