Zodia şi constelaţia Peştilor: Mit şi legendă
Constelaţia Peştilor (Pisces), asociată cu zodia cu acelaşi nume, amplasată în partea de nord a bolţii cereşti, între cea a Berbecului şi cea a Vărsătorului, îi reprezintă în mituri pe Venus şi Cupidon, care se transformaseră în peşti pentru a scăpa de monstrul Typhon. Acesta grupare stelară, ce se învecinează şi cu constelaţiile Andromeda, Cetus, Pegasus şi Triangulum, are drept cea mai strălucitoare stea Eta Piscium (cu o magnitudine vizuală aparentă de 3,62) şi înglobează poziţia echinocţiului de primăvară, punctul din care soarele începe să se mişte anual către emisfera nordică de-a lungul ecuatorului.
Constelaţia Peştilor apare sub acest nume mai întâi la babilonieni, care o vedeau asemeni a doi peşti legaţi unul de altul printr-un cordon. Aşa cum spuneam mai înainte, ea este corelată de obicei cu mitul roman al lui Venus şi Cupidon, care s-au legat între ei cu o funie (pentru a nu se pierde unul de celălalt în adâncurile întunecate ale apelor Eufratului), s-au aruncat în fluviu şi s-au preschimbat în peşti pentru a-l evita pe monstrul Typhon. Nodul acestei funii este marcat de steaua Alpha Piscium sau Alrescha (în limba arabă, "nod").
Pisces apare şi într-o legendă asemănătoare din mitologia greacă. După ce zeii olimpieni i-au omorât pe titani şi pe uriaşi, Gaia sau Pământul Mama s-a împreunat cu Tartarus, regiunea subpământeană unde Zeus îi ţinuse încarceraţi pe titani, şi din această uniune s-a născut Typhon, cel mai înspăimântător monstru văzut vreodată în lume. Typhon avea o sută de capete de dragon, şi arunca foc prin toţii ochii săi.
Femeia Peşti - Prietenă, iubită, soţie şi mamă
Gaia l-a trimis pe Typhon să îi înfrângă pe zei. Pan a fost primul care l-a zărit, şi i-a alarmat pe ceilalţi zei, transformându-se apoi într-un ţap-peşte (Capricornul) şi sărind în Eufrat pentru a se pune la adăpost faţă de monstru. Zeiţa Aphrodite şi fiul ei, Eros, au cerut ajutorul nimfelor de apă şi s-au azvârlit şi ei în fluviu. Într-o altă versiune, cei doi s-au metamorfozat în peşti.
Miturile greceşti le-au preluat pe cele siriene atât în ceea ce priveşte naşterea lui Venus, cât şi apariţia pe cer a constelaţiei Peştilor. Iată două pasaje din Pseudo-Hyginus (mitolog roman):
"Se zice că în râul Eufrat a căzut un ou de o mărime extraordinară, pe care peştii l-au dat de-a dura pe mal. Apoi, pe el s-au aşezat porumbei şi, după ce a fost astfel clocit, din acesta a ieşit la iveală Venus (Aphrodite), o zeiţă siriană numită Ashtarte. Întrucât ea a excelat prin dreptate şi onestitate, printr-o favoare a lui Jove (Zeus), peştii au fost aşezaţi printre stele, şi din această cauză sirienii nu mănâncă nici peşti, şi nici porumbei, văzând aceste creaturi ca şi zei."
"Diognetus Erythraeus spune că odată Venus (Aphrodite) şi fiul ei Cupidon (Eros) au ajuns în Siria la fluviul Eufrat. Aici, Typhon (Typhoeus), despre care am pomenit deja, s-a ivit pe neaşteptate. Venus şi fiul sau s-au aruncat în ape şi s-au preschimbat în peşti şi, făcând asta, au scăpat de primejdie. Aşa s-a făcut că sirienii, care trăiau în această regiune, au încetat să mănânce peşte, ferindu-se să îi prindă că nu cumva să piardă protecţia zeilor sau chiar să îi captureze în acest fel pe zei."
În catacombele Romei, creştinii timpurii îl reprezentau pe Iisus Hristos prin doi peşti. Într-un acronim vestit, Ikhtus (adică "peşte") înseamnă Iesous Khristos Theou Huios Soter (Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul).
Bărbatul Peşti - Dragoste şi cucerire
În constelaţie, unul din peşti, cel estic, este îndreptat către răsărit şi înoată în sus, vertical, la nord de ecliptică, iar celălalt, peştele vestic, înoată orizontal înspre vest, de-a lungul planului eclipticii. În cartea sa "Jung şi astrologia," Maggie Hyde explică:
"Peştele estic sugerează o înălţare sau o dispoziţie cerească/spirituală şi este asociat cu Hristos; peştele vestic are un aliniament lumesc/pământesc şi este asociat cu Antihristul. În prejma perioadei lui Hristos, punctul echinocţiului de primăvară se afla între constelaţia Berbecului şi cea a Peştilor, mişcându-se înapoi dinspre Berbec înspre Peşti în nodul funiei Alrisha (Al Rischa). De aceea Hristos este asociat cu Încheierea Epocii Berbecului şi începutul celei a Peştelui... "
Constelaţia Peştilor apare sub acest nume mai întâi la babilonieni, care o vedeau asemeni a doi peşti legaţi unul de altul printr-un cordon. Aşa cum spuneam mai înainte, ea este corelată de obicei cu mitul roman al lui Venus şi Cupidon, care s-au legat între ei cu o funie (pentru a nu se pierde unul de celălalt în adâncurile întunecate ale apelor Eufratului), s-au aruncat în fluviu şi s-au preschimbat în peşti pentru a-l evita pe monstrul Typhon. Nodul acestei funii este marcat de steaua Alpha Piscium sau Alrescha (în limba arabă, "nod").
Pisces apare şi într-o legendă asemănătoare din mitologia greacă. După ce zeii olimpieni i-au omorât pe titani şi pe uriaşi, Gaia sau Pământul Mama s-a împreunat cu Tartarus, regiunea subpământeană unde Zeus îi ţinuse încarceraţi pe titani, şi din această uniune s-a născut Typhon, cel mai înspăimântător monstru văzut vreodată în lume. Typhon avea o sută de capete de dragon, şi arunca foc prin toţii ochii săi.
Femeia Peşti - Prietenă, iubită, soţie şi mamă
Gaia l-a trimis pe Typhon să îi înfrângă pe zei. Pan a fost primul care l-a zărit, şi i-a alarmat pe ceilalţi zei, transformându-se apoi într-un ţap-peşte (Capricornul) şi sărind în Eufrat pentru a se pune la adăpost faţă de monstru. Zeiţa Aphrodite şi fiul ei, Eros, au cerut ajutorul nimfelor de apă şi s-au azvârlit şi ei în fluviu. Într-o altă versiune, cei doi s-au metamorfozat în peşti.
Miturile greceşti le-au preluat pe cele siriene atât în ceea ce priveşte naşterea lui Venus, cât şi apariţia pe cer a constelaţiei Peştilor. Iată două pasaje din Pseudo-Hyginus (mitolog roman):
"Se zice că în râul Eufrat a căzut un ou de o mărime extraordinară, pe care peştii l-au dat de-a dura pe mal. Apoi, pe el s-au aşezat porumbei şi, după ce a fost astfel clocit, din acesta a ieşit la iveală Venus (Aphrodite), o zeiţă siriană numită Ashtarte. Întrucât ea a excelat prin dreptate şi onestitate, printr-o favoare a lui Jove (Zeus), peştii au fost aşezaţi printre stele, şi din această cauză sirienii nu mănâncă nici peşti, şi nici porumbei, văzând aceste creaturi ca şi zei."
"Diognetus Erythraeus spune că odată Venus (Aphrodite) şi fiul ei Cupidon (Eros) au ajuns în Siria la fluviul Eufrat. Aici, Typhon (Typhoeus), despre care am pomenit deja, s-a ivit pe neaşteptate. Venus şi fiul sau s-au aruncat în ape şi s-au preschimbat în peşti şi, făcând asta, au scăpat de primejdie. Aşa s-a făcut că sirienii, care trăiau în această regiune, au încetat să mănânce peşte, ferindu-se să îi prindă că nu cumva să piardă protecţia zeilor sau chiar să îi captureze în acest fel pe zei."
În catacombele Romei, creştinii timpurii îl reprezentau pe Iisus Hristos prin doi peşti. Într-un acronim vestit, Ikhtus (adică "peşte") înseamnă Iesous Khristos Theou Huios Soter (Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul).
Bărbatul Peşti - Dragoste şi cucerire
În constelaţie, unul din peşti, cel estic, este îndreptat către răsărit şi înoată în sus, vertical, la nord de ecliptică, iar celălalt, peştele vestic, înoată orizontal înspre vest, de-a lungul planului eclipticii. În cartea sa "Jung şi astrologia," Maggie Hyde explică:
"Peştele estic sugerează o înălţare sau o dispoziţie cerească/spirituală şi este asociat cu Hristos; peştele vestic are un aliniament lumesc/pământesc şi este asociat cu Antihristul. În prejma perioadei lui Hristos, punctul echinocţiului de primăvară se afla între constelaţia Berbecului şi cea a Peştilor, mişcându-se înapoi dinspre Berbec înspre Peşti în nodul funiei Alrisha (Al Rischa). De aceea Hristos este asociat cu Încheierea Epocii Berbecului şi începutul celei a Peştelui... "
Zodia şi constelaţia Peştilor: Mit şi legendă
Reviewed by Diana Popescu
on
august 12, 2016
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu