Istoria şi semnificaţia medaliilor olimpice
La primele Jocuri Olimpice, desfăşurate în anul 776 î.Hr., învingătorii, sportivii de top nu au primit medalii, ci au fost recompensaţi cu coroniţe din frunze de măslin aşezate pe capete. Această tradiţie a continuat până în vremea împăratului roman Teodosie, care a abolit Jocurile Olimpice în jurul anului 400 d.Hr. Renaşterea olimpiadelor a avut loc în secolul al XIX-lea, în 1986, când s-a desfăşurat cele dintâi jocuri moderne, ocazie cu care au apărut primele medalii, nu însă aşa cum le ştim în zilele noastre...
Semnificaţia medaliilor din prezent îşi are totuşi originea în mitologia grecească. Aurul, argintul şi bronzul au jucat un rol însemnat în aşa-zisele epoci ale omenirii. Grecii credeau într-o primă Epoca de aur, o perioadă când oamenii trăiau printre zei în pace şi armonie. Următoarea epocă, cea de argint, a fost caracterizată de necredinţa şi slăbiciunile rasei umane şi a durat 100 de ani. Apoi, Epoca bronzului a marcat o perioadă de războaie şi violente. După asta, oamenirea a trecut prin Epoca eroică (vremea când au trăit eroii războiului troian) şi Epoca fierului (timpurile moderne).
Vestitul poet grec Hesiod a inclus toate aceste cinci epoci în poemul său didactic "Munci şi zile," scris în preajma anului 700 î.Hr.
Care sunt simbolurile Jocurilor Olimpice? – Semnificaţie şi tradiţie
Aurul este considerat din vremuri imemoriale un metal foarte preţios din cauza rarităţii sale şi a culorii sale luminoase. În piesa "Plutus," a dramaturgului Aristofan, din anul 408 î.Hr., acesta glumea sugerând că învingătorii olimpiadelor nu au cum să primească drept premii aur întrucât Zeus era nemaipomenit de sărac:
"Vai, Zeus este sărman, şi vă voi dovedi cât se poate de clar asta. La Jocurile Olimpice, întemeiate de el, şi la care adună intreaga Grecie odată la patru ani, de ce incorneaza atleţii victorioşi numai cu frunze de măslin? Dacă ar fi fost bogat, le-ar fi dăruit aur."
Aurul - Simbol şi semnificaţie
Poate că acest pasaj umoristic şi altele, asemeni lui, i-au inspirat pe părinţii Jocurilor Olimpice moderne să dăruiască sportivilor fruntaşi aur. Acest lucru nu s-a întâmplat însă chiar de la început! La primele Jocuri Olimpice, din Atena, din 1896, câştigătorii au primit medalii de argint şi cununi din frunze de măslin (nu erau îndeajuns de mulţi bani pentru aur), iar sportivii de pe locul al doilea au avut parte de medalii de bronz.
Următoarele Jocuri Olimpice au avut loc la Paris, în 1900 iar, cu acest prilej, învingătorii au fost premiaţi cu picturi şi opere de artă de valoare. Patru ani mai târziu, în Saint Loius, sportivii clasaţi pe locurile unu, doi şi trei au fost recompensaţi cu medalii de aur, argint şi bronz. Tradiţia de a da învingătorilor medalii din metale din aur solid a fost de scurtă durată, sfârşindu-se la Jocurile Olimpice din 1912, desfăşurate la Stockholm. În prezent, medaliile de aur olimpice conţin mai mult argint şi numai şase grame de aur.
Semnificaţia medaliilor din prezent îşi are totuşi originea în mitologia grecească. Aurul, argintul şi bronzul au jucat un rol însemnat în aşa-zisele epoci ale omenirii. Grecii credeau într-o primă Epoca de aur, o perioadă când oamenii trăiau printre zei în pace şi armonie. Următoarea epocă, cea de argint, a fost caracterizată de necredinţa şi slăbiciunile rasei umane şi a durat 100 de ani. Apoi, Epoca bronzului a marcat o perioadă de războaie şi violente. După asta, oamenirea a trecut prin Epoca eroică (vremea când au trăit eroii războiului troian) şi Epoca fierului (timpurile moderne).
Vestitul poet grec Hesiod a inclus toate aceste cinci epoci în poemul său didactic "Munci şi zile," scris în preajma anului 700 î.Hr.
Care sunt simbolurile Jocurilor Olimpice? – Semnificaţie şi tradiţie
Aurul este considerat din vremuri imemoriale un metal foarte preţios din cauza rarităţii sale şi a culorii sale luminoase. În piesa "Plutus," a dramaturgului Aristofan, din anul 408 î.Hr., acesta glumea sugerând că învingătorii olimpiadelor nu au cum să primească drept premii aur întrucât Zeus era nemaipomenit de sărac:
"Vai, Zeus este sărman, şi vă voi dovedi cât se poate de clar asta. La Jocurile Olimpice, întemeiate de el, şi la care adună intreaga Grecie odată la patru ani, de ce incorneaza atleţii victorioşi numai cu frunze de măslin? Dacă ar fi fost bogat, le-ar fi dăruit aur."
Aurul - Simbol şi semnificaţie
Poate că acest pasaj umoristic şi altele, asemeni lui, i-au inspirat pe părinţii Jocurilor Olimpice moderne să dăruiască sportivilor fruntaşi aur. Acest lucru nu s-a întâmplat însă chiar de la început! La primele Jocuri Olimpice, din Atena, din 1896, câştigătorii au primit medalii de argint şi cununi din frunze de măslin (nu erau îndeajuns de mulţi bani pentru aur), iar sportivii de pe locul al doilea au avut parte de medalii de bronz.
Următoarele Jocuri Olimpice au avut loc la Paris, în 1900 iar, cu acest prilej, învingătorii au fost premiaţi cu picturi şi opere de artă de valoare. Patru ani mai târziu, în Saint Loius, sportivii clasaţi pe locurile unu, doi şi trei au fost recompensaţi cu medalii de aur, argint şi bronz. Tradiţia de a da învingătorilor medalii din metale din aur solid a fost de scurtă durată, sfârşindu-se la Jocurile Olimpice din 1912, desfăşurate la Stockholm. În prezent, medaliile de aur olimpice conţin mai mult argint şi numai şase grame de aur.
Istoria şi semnificaţia medaliilor olimpice
Reviewed by Diana Popescu
on
august 10, 2016
Rating:
Niciun comentariu: