Este Dumnezeu fericit? - Leszek Kolakovski
Putem să presupunem că fericirea există în Fiinţa Divină? Este Dumnezeu fericit?
Această întrebare nu este absurdă. Viziunea noastră convenţională despre fericire cuprinde o stare emoţională a minţii. Poate, însă, Dumnezeu să fie afectat de emoţii?
Desigur, ni se spune că Dumnezeu îşi iubeşte creaturile, şi dragostea, cel puţin în lumea umană, este o emoţie. Dragostea este totuşi o sursă de fericire atunci când este reciprocă, iar dragostea lui Dumnezeu nu este întoarsă către El decat de unii oameni, în nici un fel de toţi: unii cred că Dumnezeu nu există, altora nu le pasă dacă există sau nu, iar alţii îl urăsc, acuzându-l de indiferenţă faţă de oameni şi necazurile lor.
Dacă El nu este indiferent, şi este străbătut de emoţii la fel ca şi noi, ar trebui să trăiască într-o stare constantă de supărare văzând suferinţa omenească. El nu ar provoca-o ori dori-o, ci ar fi neajutorat în faţa tuturor nenorocirilor, ororilor, atrocităţilor pe care natura le aduce pe capul oamenilor sau oamenii şi le provoacă unii altora.
Scrisori ale copiilor către Dumnezeu
Dacă, pe de altă parte, El este întrutotul neschimbător,mai presus de toate, nu poate fi impresionat de nenorocirea noastră. El ar trebui să fie, drept urmare, indiferent. Dar dacă este indiferent, cum poate fi El un Tată iubitor? Şi, dacă El este deasupra a orice, atunci ar trebui să ne împărtăşească suferinţa, să ne simtă durerea, în caz contrar neputând să fie fericit în orice sens pe care îl putem înţelege.
Suntem siliţi să înţelegem că nu putem cuprinde omnipotenţa, omniscientă, ştiind totul prin El şi întru El, şi nu că ceva dinafară Lui, şi neafectat de durere şi rău.
Adevăratul Dumnezeu al creştinilor, Iisus Hristos, nu a fost fericit în nici un fel. A fost întrupat şi a împărtăşit suferinţa oamenilor asemeni Lui şi a murit pe cruce.
În consecinţă, "fericirea" pare să nu fie aplicabilă vieţii divine. Dar, pare să nu se potrivească nici fiinţelor umane. Acest lucru nu se petrece doar pentru că suferim. El are loc, de asemenea, fiindcă, chiar dacă nu suferim la un moment dat, chiar dacă suntem capabili să trăim plăceri fizice şi spirituale, chiar de o clipă, în "prezentul etern" al iubirii, nu putem uita niciodată existenţa răului şi a calvarului condiţiei umane.
Vreau să-l găsesc pe Dumnezeu - Poveste de Paulo Coehlo
Textul de mai sus este un extras din cartea lui Leszek Kolakovski "Este Dumnezeu fericit?" , prima culegere din lucrările lui publicate în engleză, după moartea sa, din 2009. În aceste eseuri, Kolakovski, unul din cei mai influenţi filosofi din secolul XX, scrie cu empatie, erudiţie şi chiar umor despre comunism, raţiune şi adevăr, problema răului, reforma bisericii şi chiar dacă Dumnezeu poate fi fericit, despre cele mai profunde probleme ale zilelor noastre şi eternele întrebări ale filosofiei.
Această întrebare nu este absurdă. Viziunea noastră convenţională despre fericire cuprinde o stare emoţională a minţii. Poate, însă, Dumnezeu să fie afectat de emoţii?
Desigur, ni se spune că Dumnezeu îşi iubeşte creaturile, şi dragostea, cel puţin în lumea umană, este o emoţie. Dragostea este totuşi o sursă de fericire atunci când este reciprocă, iar dragostea lui Dumnezeu nu este întoarsă către El decat de unii oameni, în nici un fel de toţi: unii cred că Dumnezeu nu există, altora nu le pasă dacă există sau nu, iar alţii îl urăsc, acuzându-l de indiferenţă faţă de oameni şi necazurile lor.
Dacă El nu este indiferent, şi este străbătut de emoţii la fel ca şi noi, ar trebui să trăiască într-o stare constantă de supărare văzând suferinţa omenească. El nu ar provoca-o ori dori-o, ci ar fi neajutorat în faţa tuturor nenorocirilor, ororilor, atrocităţilor pe care natura le aduce pe capul oamenilor sau oamenii şi le provoacă unii altora.
Scrisori ale copiilor către Dumnezeu
Dacă, pe de altă parte, El este întrutotul neschimbător,mai presus de toate, nu poate fi impresionat de nenorocirea noastră. El ar trebui să fie, drept urmare, indiferent. Dar dacă este indiferent, cum poate fi El un Tată iubitor? Şi, dacă El este deasupra a orice, atunci ar trebui să ne împărtăşească suferinţa, să ne simtă durerea, în caz contrar neputând să fie fericit în orice sens pe care îl putem înţelege.
Suntem siliţi să înţelegem că nu putem cuprinde omnipotenţa, omniscientă, ştiind totul prin El şi întru El, şi nu că ceva dinafară Lui, şi neafectat de durere şi rău.
Adevăratul Dumnezeu al creştinilor, Iisus Hristos, nu a fost fericit în nici un fel. A fost întrupat şi a împărtăşit suferinţa oamenilor asemeni Lui şi a murit pe cruce.
În consecinţă, "fericirea" pare să nu fie aplicabilă vieţii divine. Dar, pare să nu se potrivească nici fiinţelor umane. Acest lucru nu se petrece doar pentru că suferim. El are loc, de asemenea, fiindcă, chiar dacă nu suferim la un moment dat, chiar dacă suntem capabili să trăim plăceri fizice şi spirituale, chiar de o clipă, în "prezentul etern" al iubirii, nu putem uita niciodată existenţa răului şi a calvarului condiţiei umane.
Vreau să-l găsesc pe Dumnezeu - Poveste de Paulo Coehlo
Textul de mai sus este un extras din cartea lui Leszek Kolakovski "Este Dumnezeu fericit?" , prima culegere din lucrările lui publicate în engleză, după moartea sa, din 2009. În aceste eseuri, Kolakovski, unul din cei mai influenţi filosofi din secolul XX, scrie cu empatie, erudiţie şi chiar umor despre comunism, raţiune şi adevăr, problema răului, reforma bisericii şi chiar dacă Dumnezeu poate fi fericit, despre cele mai profunde probleme ale zilelor noastre şi eternele întrebări ale filosofiei.
Este Dumnezeu fericit? - Leszek Kolakovski
Reviewed by Diana Popescu
on
septembrie 07, 2016
Rating:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu