Befana, vrăjitoarea italiană a Crăciunului

Potrivit legendelor din folclorul italian, Befana, supranumită vrăjitoarea Crăciunului, este o bătrână care împarte cadouri copiilor în ajunul sărbătorii Epifaniei/ Bobotezei, în noaptea de 5 ianuarie, asemeni lui Moş Nicolae şi a lui Moş Crăciun.

De fapt, darurile şi dulciurile aduse de Befana sunt destinate numai copiilor cuminţi, cei obraznici primind în schimb o bucată de cărbune ori o bomboană de culoare neagră. În regiunile mai sărace din Italia, îndeosebi în Sicilia rurală, micuţilor neastâmpăraţi le este dăruit un băţ în loc de un cărbune. Întrucât este considerată a fi o bună gospodină, unii spun că ea îşi foloseşte mătura pe care zboară dintr-un loc în altul pentru a face curăţenie pe podelele caselor pe care le vizitează, acest lucru simbolizând "măturarea" problemelor din locuinţă din anul respectiv. Considerată o vrăjitoare bună, îmbrăcată în haine sărăcăcioase şi acoperită de cenuşă, fiindcă intră în casele copiilor pe coş, i se lasă de obicei în seara de 5 decembrie un păhărel cu vin şi o tavă cu câte ceva de îmbucat.

Legende despre Befana 

Într-una din legendele creştine italiene, Befana i-ar fi întâlnit pe cei trei Magi cu câteva zile înainte de naşterea lui Iisus. Fiindcă văzuseră pe cer steaua ce vestea acest eveniment, ei au întrebat-o încotro să se îndrepte spre a-l afla pe Fiul lui Dumnezeu. Befana nu a putut să-i îndrume, însă le-a oferit adăpost pentru o noapte, pentru că era văzută drept cea mai vrednică gospodină din sat, cu cea mai plăcută şi mai îngrijită casă. Magii au invitat-o să li se alăture în călătoria către Pruncul Iisus, însă ea i-a refuzat, pretinzând că era prea ocupată cu treburile casnice. Mai târziu, într-o noapte, inima i s-a înmuiat, aşa că şi-a schimbat decizia, şi a încercat să-i găsească pe Magi şi pe copilaşul Iisus. Nu a reuşit să-i afle şi, din această cauză, până în zilele noastre, Befana continuă să-l caute pe pruncul Iisus. Ea le dăruieşte tuturor copiilor buni jucării şi bomboane ("caramelle") sau fructe, iar celor răi cărbune ("carbone"), ceapă sau usturoi.

Crăciunul în Italia - Tradiţii şi obiceiuri 

O altă poveste italiană este cumva mai sumbră şi istoriseşte că Befana era o femeie obişnuită, cu un singur fiu, pe care-l iubea din toată inima. La un moment dat, copilul i-a murit şi durerea provocată de acest fapt a înnebunit-o. La auzul veştii despre naşterea lui Iisus, a pornit la drum să-l vadă, iluzionandu-se că era băieţelul ei. Până la urmă, l-a întâlnit pe Pruncul sfânt şi i-a înmânat cadouri pentru a-l bucura. Pruncul Iisus a fost încântat şi i-a dat Befanei, în schimb, darul de a fi mama fiecărui copil din Italia.

Într-o a treia legendă creştină, cu puţin timp înainte ca Iisus să se nască, Befana era cunoscută drept o gospodină care-şi petrecea tot timpul spălând şi măturând. Într-o zi, Magii i-au bătut la uşă, cerându-i să îi călăuzească spre copilaşul Iisus. Befana i-a repezit, i-a izgonit, spunându-le că era prea ocupată cu curăţenia din casă. Apoi, a observat o lumină strălucitoare pe cer şi şi-a zis că aceasta arăta calea către pruncul Iisus. A pornit în căutarea Sa dar, mai înainte, şi-a pus în traistă câteva bunătăţi gătite de ea şi câteva daruri pentru Iisus. Nu a uitat să-şi ia şi mătura, pentru a ajuta noua mama să facă curat. A umblat încolo şi încoace mult timp, dar nu a putut să-l afle. De fapt, ea nu conteneşte să-l caute şi în prezent iar, în ajunul Epifaniei, aduce în case cadouri pentru copiii mici întrucât pruncul Iisus poate fi regăsit în oricare dintre ei.

Poezii şi cântece tradiţionale de Crăciun în limba italiană

Unii cred că numele Befana derivă din pronunţarea greşită în italiană a cuvântului grecesc "epifania" ori "epiphaneia." Alţii susţin că provine din "Bastrina," daruri sau ofrande asociate cu zeiţa Strina. Într-o teorie interesantă, tradiţia Befana este corelată cu schimbul de cadouri din festivitatea romană dedicată lui Ianus şi Strenei (în limba italiană, un dar de Crăciun este numit frecvent "strenna"), celebrată la începutul anului.